Micul dejun perfect recomandat de medic. A lua sau a nu lua micul dejun, veșnica controversă. După cum am repetat până la nebunie, realitatea este că micul dejun nu trebuie să fie cea mai importantă masă a zilei. Însă, bineînțeles, asta în funcție de circumstanțele individuale ale fiecărei persoane. Fiind obiectivă, orice masă pe care o mâncăm după o noapte corectă de odihnă, va fi de fapt un „mic dejun”, iar singurul lucru care se va schimba este ora la care o mâncăm. Atât de simplu este! Haideți să aflăm în continuarea articolului despre care sunt cele 3 alimente recomandate la micul dejun de către medicul nutriționist. (Continuați să citiți după fotografie)
Micul dejun perfect recomandat de medic
Acestea fiind spuse, dacă suntem în favoarea consumului de mic dejun și a celor trei mese mari tipice ale zilei, sau mai multe, din nou în funcție de cultura și preferințele noastre, există câteva elemente cheie care nu pot lipsi dintr-un mic dejun cu adevărat sănătos, bazat pe principii științifice și dovezi clare. Așa cum am mai explicat de mai multe ori, adevăratul mic dejun sănătos nu este cel care ni se vinde de obicei în cafenele sau în reclame: produse de patiserie, cereale sau prăjituri cu zahăr și suc de portocale. Sau veșnica pâine prăjită cu margarină și/sau gem. Acestea sunt combinatii încărcate cu carbohidrați simplii care se absorb rapid. Acestea pot fi potrivite pentru un public foarte specific, dar nu și pentru marea majoritate a populației.
Citește și: Nutriționist popular avertizează despre năut: „Trebuie făcut acest lucru, să nu fie nicio problemă”
Un mic dejun sănătos, așa cum am explicat și în formatul podcast numit „La Consulta del Dr. Méndez”, ar trebui să fie unul care ne avantajează, nu care ne dăunează corpului. A nu mânca micul dejun, nu va fi întotdeauna cea mai bună opțiune. În unele cazuri, a face postul intermitent și a lua micul dejun mai târziu poate fi benefic și oferă o oarecare odihnă sistemului nostru gastrointestinal, dar ducând această practică prea departe sau căderea în extreme poate provoca stres fiziologic organismului, chiar dăunându-ne. Din nou, va depinde de fiecare caz în parte, conform elespanol.com. (Continuă să citești)
Citește și: ”Sunt neurolog și acesta este condimentul pe care trebuie să-l adăugați în cafea”
Deci, ca orice masă principală, un mic dejun sănătos trebuie să conțină carbohidrați complecși, grăsimi sănătoase și proteine de calitate. Carbohidrații și grăsimile ne vor furniza energie, iar acestea din urmă sunt necesare pentru multe alte funcții precum crearea și repararea pereților celulari sau producerea de hormoni, printre multe altele. În fine, proteina este cheia pentru menținerea și crearea masei musculare, pe lângă faptul că este un element esențial al sistemului imunitar. Asta având în vedere că anticorpii sunt formați practic din proteine.
Citește și: Planta medicinală care reduce inflamația abdominală și te ajută să slăbești
Iată exemple și explicații utile
Descompunând puțin fiecare dintre acești macronutrienți, carbohidrații „ideali” ar fi din cerealele integrale, ținându-ne departe de făinurile rafinate și zaharurile simple. Deși micul dejun ar trebui să implice un plus de energie, nu trebuie să depindă de zaharurile procesate. Acestea nu sunt foarte sățioase și vor fi absorbite rapid, dând naștere unei senzații de foame în scurt timp. Cerealele integrale, pe lângă faptul că sunt mai dense din punct de vedere nutrițional, sunt absorbite mai lent datorită bogăției lor în fibre. În acest sens, câteva exemple ar fi cerealele integrale sau pâinea prăjită din cereale integrale.
Citește și: Fructele care îmbunătățesc calitatea somnului: Iată ce spun studiile
La rândul lor, grăsimile sănătoase pot fi de origine animală sau vegetală. Deși acestea din urmă ar fi mai potrivite deoarece sunt mai bogate în acizi grași omega-3, spre deosebire de grăsimea animală care este de obicei bogată în acizi grași omega-6. Da, este necesar sa le consumați pe amândouă, iar realitatea este că o alimentație bună depinde de un echilibru între ambii acizi grași, raportul ideal fiind de 4:1 în favoarea omega-6. Cu toate acestea, în dieta tipic occidentală acest raport ajunge până la 20:1 sau 40:1, deoarece se bazează pe un exces de carne procesată, consumând o cantitate mică de pește, cereale integrale și legume cu frunze verzi. (CITEȘTE MAI JOS)
Citește și: Ceaiul care „vindecă totul”: Reduce durerile articulare, alergiile și conține probiotice
Nu este important doar să mâncați un procent adecvat de grăsime, ci și să știți să alegeți grăsimile. În acest sens, unele alimente precum peștele albastru (ton, somon, macrou), microalgele, nucile și semințele de in și chia sunt surse bune de omega-3. La rândul său, uleiul de floarea soarelui, unele nuci și semințe, și mai ales carnea și cârnații sunt surse bogate de omega-6. Iar idealul ar fi să distribuiți acest echilibru de acizi grași pe parcursul zilei și să nu îi comprimați pe toți într-o singură masă (fie ea micul dejun sau oricare alta).
În fine, în ceea ce privesc proteinele, din nou ideală ar fi combinatia dintre proteine de origine animală și proteine de origine vegetală, distanțate pe parcursul zilei în fiecare masă. Dovezile indică faptul că ideal ar fi să se distribuie un procent similar între fiecare masă, iar dacă se poate combina ambele tipuri de origini, întotdeauna alegeți alimente proaspete și nu procesate! Câteva exemple ar fi peștele proaspăt menționat mai sus, ouăle și brânzeturile proaspete.