Una dintre credințele cele mai adânc înrădăcinate în societate, și în rândul părinților în special, este că e un comportament bun acela de a-și lăuda copiii pentru calitățile lor înnăscute, cum ar fi inteligența. Ei bine, în ultimele decenii psihologia dezvoltării a ridicat îngrijorări cu privire la efectele acestui tip de laudă. Dar ce îi transmiți copilului tău când îi spui că este inteligent? Unii psihologi sugerează că atunci când îi spui unui copil că este „inteligent”, riști să încurajezi o mentalitate care i-ar putea compromite capacitatea de a face față dificultăților și de a depăși obstacole. Așa îl vei conduce, în mod paradoxal, să devină mai puțin rezistent și mai predispus la eșec. Cu alte cuvinte, lăudarea unui copil pentru inteligența sa l-ar putea învăța să evite riscul, să nu încerce prea mult și să se teamă de eșec. Continuați să citiți mai jos
Ce îi transmiți copilului tău când îi spui că este inteligent: Iluzia inteligenței fixe
Unul dintre cele mai influente studii care analizează efectele laudelor precum inteligența a fost realizat de psihologul Carol Dweck. Dweck, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, a dezvoltat teoria „mentalității de creștere” și a „inteligenței fixe”. Conform cercetărilor sale, lăudarea unui copil pentru inteligența sa îl poate determina să dezvolte o mentalitate fixă, credința că abilitățile sale sunt înnăscute și imuabile, scrie psicoadvisor.it. Acest tip de mentalitate îi face pe copii să creadă că succesul depinde doar de inteligența lor. Astfel, dacă nu se pot descurca bine la o sarcină, pentru ei înseamnă că nu sunt suficient de inteligenți. Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă dacă ai un dulap plin cu haine pe care nu le folosești, conform psihologiei
Un copil cu o mentalitate fixă tinde să evite provocările pentru că se tem de eșec și de a fi etichetat „prost”. Când apare o dificultate, reacția lui poate fi să renunțe rapid, mai degrabă decât să se angajeze să rezolve problema. Această atitudine îi poate limita creșterea și dezvoltarea, întrucât copilul nu va avea ocazia să învețe din greșelile sale și să dezvolte rezistența necesară pentru a face față dificultăților vieții. Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă când o persoană își cere scuze chiar și când nu ar fi nevoie, conform psihologiei
Lăudarea copilului pentru inteligența sa
Psihologii susțin că abilitățile nu sunt fixe, ci pot fi dezvoltate prin efort, practică și învățare. Dacă un copil este lăudat pentru munca grea și efortul său, mai degrabă decât pentru inteligența sa, va fi mai probabil să dezvolte o mentalitate de creștere. Acest tip de mentalitate îl încurajează să facă față dificultăților cu o mai mare hotărâre, să nu se teamă de eșec și să vadă greșelile ca oportunități de învățare. De exemplu, dacă un părinte îi spune unui copil: „Ai făcut o treabă grozavă încercând să rezolvi această problemă, deși a fost dificil”, încurajează mentalitatea de creștere. Copilul învață că succesul nu depinde doar de inteligență, ci de angajament și perseverență. Continuați să citiți
Citește și: Cele 10 fraze folosite de părinții care cresc copii puternici mental
„Ești atât de inteligent, este ușor pentru tine”
Cu toate acestea, dacă un părinte spune: „Ești atât de inteligent, este ușor pentru tine”, copilul poate crede că inteligența lui este principala cauză a succesului său și s-ar putea să se teamă de eșec în viitor, întrucât eşecul i-ar ameninţa stima de sine şi încrederea. Nu doar laudele pentru inteligență sunt problematice, ci laudele excesive în general. Dacă un copil este lăudat continuu, fără o legătură cu efortul sau efortul său, el poate dezvolta o dependență de laudele externe. Acest lucru poate duce la o serie de probleme psihologice, inclusiv stima de sine scăzută, anxietate de performanță și dificultăți de a face față eșecului, susțin psihologii. Continuați să citiți
Citește și: Care este legătura dintre salariul mic și moartea timpurie? Studiul dezvăluie lucruri uimitoare
Atunci când părinții laudă un copil în mod excesiv pentru abilitățile sale și nu recunosc importanța efortului și a perseverenței, copilul va dezvolta ideea că valoarea lui depinde exclusiv de rezultatele pe care le obține. În consecință, eșecul devine o experiență negativă, care subminează încrederea în sine. Psihologii susțin că eșecul este un aspect fundamental al creșterii și dezvoltării. Greșelile, dificultățile și provocările sunt oportunități de învățare care le permit copiilor să dezvolte abilități importante, precum reziliența, capacitatea de a rezolva probleme și de a gestiona emoțiile. Cu toate acestea, un copil care se teme de eșec și vede eșecul ca pe o amenințare la adresa inteligenței sau valorii sale poate evita să se adreseze situații în care ar putea eșua. Continuați să citiți
Teama copilului de eșec
Frica de eșec poate duce și la comportamente autodistructive: autosabotarea sau amânarea. Copilul va evita să abordeze sarcini dificile pentru a nu se confrunta cu riscul eșecului. Teama de eșec poate face dificil pentru copil să accepte criticile sau feedback-ul. El le percepe criticile ca pe o judecată negativă asupra valorii sale, și ca pe o oportunitate de îmbunătățire. Sfat pentru părinți și profesori: să adopte o abordare bazată pe critici constructive. Înseamnă să nu te concentrezi exclusiv pe rezultate, ci și să recunoști angajamentul, ingeniozitatea și perseverența copiilor. Critica constructivă îi ajută pe copii să înțeleagă că valoarea lor depinde nu numai de succes, ci și de capacitatea lor de a face față provocărilor și de a învăța din greșelile lor.
De exemplu, în loc să spui: „Ești foarte inteligent, nu a trebuit să muncești din greu pentru a face acest exercițiu”, un părinte ar putea spune: „Ai muncit foarte mult pentru a rezolva această problemă, sunt mândru de efortul tău. Data viitoare, încearcă să te concentrezi mai mult pe detalii.”
„Inteligent” poate părea un compliment
Atunci când părinții și profesorii laudă inteligența înnăscută a unui copil, fără a sublinia importanța efortului și a îmbunătățirii continue, ei riscă să-i limiteze rezistența. În rezumat, a-i spune unui copil că el sau ea este „inteligent” poate părea un compliment, dar ar putea avea de fapt efecte negative pe termen lung. În loc să lăudăm un copil pentru ceea ce este, este mai util să-i lăudăm efortul, perseverența și capacitatea de a face față dificultăților. Dragostea autentică este cea care ghidează, cea care trezește imediat în copil un adevărat simț al responsabilității și care știe să-și gestioneze frustrarea spunându-i „nu” atunci când este necesar.
Educația de calitate cunoaște emoțiile și înțelege răbdarea. Un copil provocator nu va înceta să se comporte într-un anumit fel dacă țipi la el sau îl izolezi în camera lui timp de două ore. Ceea ce are nevoie, și pentru ce vă va mulțumi, este atenția acordată de cuvinte, stimuli noi, exemple și răspunsuri care să-i satisfacă întrebările avide. De asemenea, trebuie să fim conștienți de faptul că, într-o epocă în care multe mame și tați sunt nevoiți să respecte orele de lucru care se potrivesc puțin sau deloc cu viața de familie, ceea ce contează nu este timpul real pe care îl împart cu copiii lor. Ceea ce contează este calitatea acelui timp petrecut împreună.
Citește și: Generația Z pierde o abilitate pe care umanitatea o are de 5.500 de ani