in

Steaguri româneşti, lucrate de muncitori din Bangladesh în Bihor. „Cu ajutorul lor au reuşit să ajungem cu comenzile la zi”

Muncitorii străini
Foto: ebihoreanul.ro

Pe o piaţă a muncii aflată într-o permanentă criză, muncitorii străini sunt singura salvare a angajatorilor români. Zeci de mii de avize de angajare au fost eli­be­rate în ultimii ani pentru cetăţenii străini dornici să lucreze în România.

Aceasta este şi povestea a trei bărbaţi din Bangladesh care au ajuns în Topa de Jos, lângă Oradea, judeţul Bihor, să lucreze la producerea de steaguri românești.

Gavril şi Camelia Megheşan sunt patronii unei firme de prelucrare a lemnului, scrie ebihoreanul.ro. Cei doi au încercat în zadar să găsească forţă de muncă în zonă. Aşa că au hotărât să caute forţă de muncă de peste hotare. Acum se bucură din plin, pentru că producţia a crescut considerabil de când i-au angajat pe Liton, Arif şi Islam.

Cei doi soţi şi-au deschis în 2012, cu fonduri europene, o firmă care produce elemente din lemn, cum ar fi cozi pentru mături, mopuri şi greble, lănci pentru steaguri, tuburi din lemn pentru jucării.

Firma Megparchet a devenit cunoscută pe piaţă în scurt timp, datorită calităţii produselor şi promovării pe internet. Cei doi au ajuns să aibă comenzi nu numai din ţară, ci şi de prin Spania, Franţa, Elveţia sau Belgia. „Din ţară vin comenzi pentru steaguri, pentru care facem lăncile din lemn şi ataşăm pânza. Spre deosebire de drapelele din comerţ, ale noastre sunt aduse din Belgia, sunt mult mai rezistente şi nu se decolorează la fel de repede ca acelea cusute”, explică femeia.

Cea mai impresionantă comandă a fost în 2019, când Administraţia Prezidenţială a cumpărat steaguri pentru Palatul Cotroceni. Câteva au fost amplasate în grădina palatului, la ceremonia de primire a Papei Francisc, iar cei doi soţi s-au simţit atunci mai mândri ca niciodată. „Când am văzut steagurile la televizor a fost un moment special. Am simţit că munca noastră era apreciată”, îşi aminteşte Camelia.

Criza de forţă de muncă, rezolvată cz muncitori serioşi din Bangladesh

Cu tot succesul, cei doi s-au trezit că, din lipsă de angajaţi, nu mai putea onora multe comenzi la timp. „Am anunţat de nenumărate ori la AJOFM că avem nevoie de oameni, dar fie nu venea nimeni, fie cei pe care îi angajam erau neserioşi şi renunţau repede”, mai spune ea.

Ideea de a aduce migranţi le-a venit după ce o prietenă din Satu Mare a „testat” un muncitor la propria fabrică şi a fost foarte mulţumită. La finalul anului trecut, soţii Megheşan au contactat un centru de recrutare care i-a informat că în Prahova sunt câţiva angajaţi din Bangladesh rămaşi pe drumuri după ce firma pentru care veniseră a făcut reduceri de personal din cauza pandemiei.

Aşa i-au găsit pe Liton Mohammed (37 ani), Arif Hossain (31) şi Islam Sarif (tot 31 ani). Muncitorii au ajuns în Topa de Jos pe 11 decembrie anul trecut şi au fost cazaţi chiar în casa familiei, la parter, unde au fost amenajate pentru ei trei camere, o sufragerie şi o baie.

Femeia îi laudă şi când vine vorba de muncă. S-au integrat foarte bine între ceilalţi şase muncitori, intră în atelier fără telefonul mobil, sunt respectuoşi şi foarte harnici. Cu ajutorul lor au reuşit să ajungă cu comenzile la zi.  

Articolul poate fi citit integral AICI

Like
Follow

Preşedinta EMA despre vaccinul Sputnik V: ”Se poate compara puţin cu ruleta rusească”

Tăriceanu acuzat că ar fi încasat de la o firmă austriacă 800.000 de dolari, bunurile sale imobile au fost sechestrate