În 9 decembrie, Luigi Mangione, un informatician în vârstă de 26 de ani, a fost arestat ca principal suspect în uciderea lui Brian Thompson, CEO al UnitedHealthcare. Practic, cel mai mare asigurător de sănătate din SUA. Pentru autorități, cazul este doar o altă verigă în lungul lanț de crime care marchează istoria Statelor Unite. Uimitor, dar pentru rețele sociale este un act justificat și chiar romantic, comis de un tânăr atrăgător dintr-o familie înstărită. Oricât de surprinzător ar părea, aceste tipuri de atitudini răspund unui fenomen foarte des întâlnit în ultimii ani. Fenomen numit efectul halo sau “aureola”. Aflăm în continuarea articolului care este semnificația efectului “aureola”. Iată ce spun psihologii. (Continuați să citiți după fotografie)
Semnificația efectului “aureola”
Este modul în care o impresie, pozitivă sau negativă, pe care o avem despre cineva sau ceva, condiţionează opinia generală. Efectul halo este o prejudecată cognitivă care constă în efectuarea unei generalizări eronate bazată pe o singură caracteristică sau calitate a unui obiect sau a unei persoane. Adică să facem o judecată prealabilă din care să generalizăm restul caracteristicilor. Efectul halo este o prejudecată cognitivă care constă în efectuarea unei generalizări eronate bazate pe o singură caracteristică sau calitate a unui obiect sau a unei persoane. Adică să facem o judecată prealabilă din care să generalizăm restul caracteristicilor. (Continuați să citiți mai jos)
Citește și: Oamenii care au fost excluși în copilărie dezvoltă aceste 11 trăsături la vârsta adultă, conform psihologiei
Este unul dintre cele mai cunoscute fenomene din psihologie și unul pe care îl putem observa cu ușurință în viața de zi cu zi. Este deosebit de relevant în contexte în care aparițiile sau percepțiile inițiale joacă un rol cheie. Cum ar fi în domeniul faimei, justiției sau vieții profesionale. Termenul, inventat în 1920 de psihologul Edward L. Thorndike, a apărut în urma cercetărilor cu armata. În ele le-a propus diverșilor ofițeri de armată să evalueze anumite caracteristici ale soldaților lor, precum conducerea, aspectul fizic sau loialitatea. Analizând rezultatele, Edward a găsit corelații între toate trăsăturile pozitive și negative. (Continuați să citiți mai jos)
Citește și: Puterea râsului: Descoperă cum îți poate îmbunătăți sănătatea
Odată cu rezultatele cercetărilor psihologului, s-a înțeles că efectul de halo se poate manifesta atât în mod pozitiv, cât și negativ. De exemplu, dacă cineva este perceput ca fiind atractiv din punct de vedere fizic, există tendința de a-i atribui automat alte calități pozitive. Cum ar fi a fi amabil, inteligent sau de încredere. În schimb, dacă cineva are o caracteristică percepută ca negativă, cum ar fi o greșeală publică gravă sau chiar este văzut în mod popular ca fiind neplăcut, oamenii generalizează adesea această percepție și judecă negativ alte aspecte ale vieții lor, indiferent de dovezile reale. (Continuați să citiți mai jos)
Citește și: Ce înseamnă când o persoană preferă vremea rece, conform psihologiei
Fenomen deosebit de proeminent pe rețelele de socializare
Efectul de halou apare inconștient și afectează mai multe domenii ale vieții. În relațiile interumane, primele impresii sunt de obicei dominate de elemente vizuale sau emoționale. Elemente care îi pot favoriza pe cei care sunt percepuți ca fiind atractivi sau carismatici. În mass-media, personalitățile publice tind să fie idealizate atunci când îndeplinesc anumite standarde de frumusețe sau carisma. Întărind credința că aceste calități externe reflectă virtuțile interne. În mediul educațional sau de lucru, părtinirea poate duce la evaluări mai favorabile față de studenții sau angajații care au un aspect bun. Asta, chiar dacă performanța lor efectivă nu este superioară. Chiar și în justiție, efectul de aureolă are un impact semnificativ. Întrucât aspectul sau comportamentul unui acuzat poate influența percepția asupra vinovăției sau a nevinovăției sale. (Continuați să citiți mai jos)
Acest fenomen este deosebit de proeminent pe rețelele de socializare, din cauza rapidității cu care sunt împărtășite imaginile și impresiile. Platforme precum Instagram, Twitter sau TikTok încurajează un tip de judecată superficială, bazată pe vizual. În care atractivitatea fizică și percepția perfecțiunii sunt foarte apreciate. În ambele cazuri, efectul de halou subliniază un model: când cineva este atrăgător, există tendința de a-l romanticiza dincolo de fapte. Atractivitatea fizică devine o barieră psihologică care face dificilă acceptarea faptului că aceste persoane ar fi putut săvârși infracțiuni grave. Asta, chiar dacă dovezile indică direct vinovăția lor, conform elespanol.com. (Foto: Canva Pro).