Excluziunea socială din timpul copilăriei este o experiență mai comună decât credeam noi. Fie că nu sunteți invitați la petrecerea unei zile de naștere. Fie că luați prânzul singuri la locul de joacă, aceste momente lasă urme emoționale până la vârsta adultă. Deși copilăria este idealizată ca un timp lipsit de griji, experții subliniază că experiențele de excludere din acești ani de formare pot avea efecte semnificative și de durată. Excluderea poate duce la sentimente de singurătate, tristețe, furie și îndoială de sine. Aspecte, cate dacă nu sunt abordate, pot persista și pot afecta sănătatea mintală pe măsură ce deveniți adulți. Aflăm în continuarea articolului cele 11 trăsături ale adultului, care a fost un copil exclus. Și mai ales, strategii psihologice de cum putem depăși aceste răni emoționale. (Continuați să citiți după fotografie)
11 trăsături ale adultului care a fost un copil exclus
Psihologii au identificat 11 trăsături principale pe care persoanele excluse în copilărie tind să le dezvolte în viața de adult. Inclusiv, strategii pentru a depăși aceste consecințe. Iată mai jos lista: (Continuă să citești mai jos)
Citește și: Ce înseamnă când o persoană o întrerupe constant pe alta într-o conversație, conform psihologiei
- Insecuritate socială. Copiii excluși pot crește cu o insecuritate socială marcată. În multe cazuri, adulții se pot învinovăți pentru experiențele lor de excludere, ceea ce le întărește anxietatea socială.
- Perfecţionism. Excluderea timpurie poate determina oamenii să caute perfecțiunea ca formă de validare. Potrivit Dr. Stratyner, „unii adulți pot încerca prea mult să iasă în evidență sau să fie acceptați, încercând să demonstreze că merită atenție”.
- Creativitate. Aceste abilități dezvoltate ca instrumente de exprimare în copilărie pot fi transformate în puncte forte ale adulților, ajutându-i să rezolve problemele.
- Loialitate. Duritatea excluderii ne învață importanța conexiunilor, făcându-i pe acești oameni profund loiali față de cei la care țin. „Ei apreciază foarte mult relațiile și le vor proteja cu orice preț”, spune dr. Stratyner.
- Empatie. După ce au experimentat singurătatea, adulții care au fost excluși dezvoltă adesea un simț acut al empatiei. „Ei se pot conecta cu sentimentele de izolare ale altora și pot acționa ca un suport cheie”, spune dr. Stratyner.
- Stimă de sine scazută. Respingerea constantă poate submina stima de sine. Potrivit doctorului Joel Frank, această stimă de sine scăzută se poate manifesta la locul de muncă, unde aceste persoane pot ezita să-și exprime idei sau să-și asume riscuri, temându-se să fie devalorizate.
- Tendința de a supraanaliza. Experiențele de excludere în timpul copilăriei pot genera hipervigilență socială. „Adulții pot analiza fiecare conversație sau gest pentru semne de respingere, ceea ce alimentează un ciclu de nesiguranță”, spune dr. Frank.
- Pe placul altora. Pentru a fi incluși, mulți oameni adoptă atitudini cameleonice, conformându-se cu ceea ce ei cred că se așteaptă ceilalți.
- Nevoie de validare externă. După o copilărie fără recunoaștere, adulții pot căuta o validare constantă în relațiile lor sociale, măsurându-și valoarea prin câte invitații primesc sau cât de acceptați se simt.
- Potenţial de izolare. Deși căutarea independenței nu este un lucru negativ, pentru cei care au fost excluși în copilărie, poate deveni un mecanism de autoprotecție.
- Reziliență. În ciuda dificultăților, mulți dintre acești indivizi dezvoltă o capacitate remarcabilă de adaptare. Ei învață să depășească provocările emoționale și să-și construiască vieți pline de sens, folosind adesea experiențele lor trecute, ca un motor pentru o schimbare pozitivă. (Contiuați mai jos)
Citește și: Cele două culori folosite de cei mai nesiguri oameni, conform psihologiei
Psihologii recomandă să se facă terapie pentru a demonta convingerile negative apărute în copilărie. În plus, cultivarea relațiilor sănătoase, stabilirea limitelor și construirea stimei de sine sunt pașii cheie pentru a merge mai departe în viață. Deși excluderea poate lăsa o amprentă, ea poate preda și lecții de empatie și loialitate. Vedeți întotdreauna partea plină a paharului , conform larazon.es. (Foto: Canva Pro)