Poți avea cheia unei case din România în buzunar și, totuși, să nu știi când vei locui din nou acolo. Între părinții pe care îi vezi prea rar și copiii care își construiesc viața în altă limbă, întoarcerea devine o hotărâre care privește întreaga familie. Pentru românii care trăiesc în străinătate, dorul poate rămâne la fel de puternic chiar și atunci când planurile duc în altă direcție. A investi acasă nu înseamnă întotdeauna că îți pregătești întoarcerea.
Raportul „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de MKOR, surprinde această diferență: 61% dintre respondenți declară investiții în România, inclusiv sprijin financiar pentru familie, iar 70% considerau puțin probabilă revenirea în următoarele 12 luni. Cifrele descriu răspunsurile din cercetare, nu o decizie definitivă de a nu se mai întoarce niciodată.
Ce înseamnă, de fapt, „7 din 10 nu se întorc”
Potrivit prezentării originale MKOR, sondajul a fost realizat online în octombrie 2025, pe 2.000 de persoane de 18–65 de ani, care locuiau în afara României cel puțin șapte luni pe an. Participanții au fost recrutați prin panelul agenției și campanii pe rețelele sociale. Intervalul de 12 luni se raportează la momentul răspunsului, nu începe din nou la republicarea articolului.
Pentru cititorii din Austria, rezultatele oferă un context despre diaspora. Nu reprezintă însă o statistică separată pentru românii din Austria. Datele agregate nu pot descrie automat situația fiecărei comunități sau motivele fiecărei familii.
De ce banii trimiși acasă nu anunță neapărat revenirea
Sprijinirea rudelor și păstrarea unei proprietăți pot continua chiar dacă locul de muncă și viața de zi cu zi rămân în străinătate. O casă renovată poate însemna grijă pentru părinți, un loc pentru vacanțe sau o opțiune pentru mai târziu. Studiul nu permite să presupunem că fiecare investiție ascunde același plan personal.
Printre condițiile menționate pentru a lua în calcul revenirea se află salariile competitive, un sistem sanitar mai bun, oportunitățile de muncă și stabilitatea fiscală și legislativă. Dorul trebuie împăcat cu posibilitatea unei vieți sigure după mutare.
Citește și: O româncă vrea să revină acasă după 11 ani în străinătate. Răspunsul primit: „Vi s-a urât cu binele!”
Cum diferă comunitățile din Germania și Marea Britanie
În relatarea AGERPRES despre raport, grupul din Germania are o rată declarată a investițiilor în România de 71%. În aceeași comunitate, 44% ofereau sprijin financiar direct familiei. Aceste rezultate se referă la respondenții studiului.
În grupul din Regatul Unit, 29% ocupau funcții de conducere sau erau antreprenori, 62% aveau studii superioare, iar 46% declarau venituri lunare de peste 3.000 de euro. La nivelul întregului eșantion, 44% erau angajați, iar 23% manageri sau antreprenori. Comparațiile descriu profiluri diferite, fără a stabili o ierarhie a succesului românilor plecați.
Întoarcerea rămâne o decizie de familie
Pentru cine cântărește o revenire, întrebările sunt concrete: unde va munci, cum va continua școala copilul și cine va avea grijă de părinți? Un sondaj poate surprinde tendințe, dar nu poate răspunde în locul unei familii. Între timp, legătura cu România poate continua prin ajutor, vizite și planuri care încă nu au o dată.
Citește și: Ce propuneri au fost anunțate pentru reprezentarea românilor din diaspora.