Românii din străinătate primesc o nouă promisiune politică, la mai bine de un deceniu după ce o inițiativă asemănătoare a fost anunțată la cel mai înalt nivel al statului. Noul program de guvernare propune o structură prin care diaspora ar urma să participe la elaborarea deciziilor care o privesc. Dincolo de această inițiativă, documentul conține măsuri pentru pensii, pașapoarte, educație și întoarcerea românilor în țară. Există însă un precedent important, care merită reamintit.
Niculescu propune un consiliu pentru diaspora, după promisiunea lui Iohannis
Premierul desemnat Luca Niculescu propune înființarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni, un mecanism permanent de dialog între Guvern și reprezentanții diasporei și ai comunităților istorice. Structura ar urma să participe la elaborarea politicilor publice care îi privesc pe românii din afara granițelor. Propunerea figurează în programul de guvernare depus la Parlament pe 15 octombrie 2026. Consiliul nu este încă înființat, iar documentul prezentat nu precizează componența sa sau modalitatea de desemnare a reprezentanților.
Inițiativa seamănă izbitor cu o promisiune făcută de Klaus Iohannis în campania prezidențială din 2014. „Una dintre primele măsuri pe care le voi adopta în calitate de Președinte al României va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții comunităților de români de peste graniță”, declara acesta. Iohannis susținea că organismul va permite dezbaterea problemelor diasporei și armonizarea pozițiilor instituțiilor. La șase luni de la preluarea mandatului, proiectul nu înregistrase progrese concrete, deși președintele îl anunțase din nou.
Legătura dintre Luca Niculescu și fostul președinte
Există și o legătură profesională directă între cei doi. La 8 ianuarie 2016, Klaus Iohannis a semnat decretul de acreditare a lui Luca Niculescu ca ambasador al României în Franța, la propunerea Guvernului condus de Dacian Cioloș. Fost jurnalist și redactor-șef al RFI România, Niculescu a reprezentat ulterior România și în Andorra și Monaco. În iulie 2022, tot Iohannis a semnat decretul prin care diplomatul a fost rechemat din aceste funcții.
Astfel, o idee promovată de fostul președinte revine acum în programul de guvernare al diplomatului acreditat de acesta în Franța. Asemănarea dintre cele două proiecte este evidentă, dar nu demonstrează existența unei coordonări politice între Iohannis și Niculescu. Diferența instituțională este importantă: fostul președinte propunea un organism consultativ în jurul Președinției, în timp ce actualul proiect prevede un mecanism de dialog cu Guvernul. Rămâne de stabilit cum vor fi aleși membrii și ce influență reală vor avea.
Pensiile și pașapoartele românilor din străinătate, printre priorități
Programul Niculescu include și o măsură așteptată de numeroși români care au muncit în mai multe state europene. Dosarele de pensionare ale românilor din diaspora ar urma să fie digitalizate, printr-un sistem interoperabil cu instituțiile din țările de reședință. Guvernul își propune astfel reducerea întârzierilor de 12–18 luni menționate în document. O altă promisiune privește modificarea legislației pașapoartelor pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, în vederea eliminării diferențelor de tratament, conform deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Citește și: Pensia în Austria în 2026: la ce vârstă se pot pensiona românii și ce se întâmplă cu anii lucrați în România
În domeniul educației, viitorul Executiv promite extinderea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească în statele cu comunități importante de români. Profesorii ar urma să beneficieze de contracte de muncă, vechime, concedii și drepturi salariale corespunzătoare. Programul prevede consolidarea lectoratelor, continuarea burselor pentru românii de pretutindeni și extinderea Taberelor ARC. Sunt anunțate și măsuri pentru sprijinirea școlilor cu predare în limba română din Ucraina, inclusiv pentru elevii și profesorii acestora.
Granturi de până la 200.000 de euro pentru românii care investesc acasă
Una dintre cele mai importante promisiuni economice privește programul „Diaspora Investește Acasă”. Firmele nou-înființate de români stabiliți în străinătate ar putea primi granturi de până la 200.000 de euro prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Guvernul intenționează să promoveze activ programul prin misiunile diplomatice și să ofere sprijin pentru pregătirea dosarelor. Suma reprezintă plafonul anunțat pentru finanțare, nu un ajutor acordat automat fiecărui român care dorește să deschidă o afacere.
Pentru cei care decid să revină definitiv în România, programul prevede crearea unui ghișeu unic digital. Acesta ar urma să conecteze serviciile de ocupare a forței de muncă, recunoașterea diplomelor și calificărilor, administrația locală și sprijinul pentru antreprenoriat. Documentul vorbește despre termene maxime de soluționare, fără să stabilească în prezent durata acestora. Obiectivul este simplificarea procedurilor administrative care îi obligă frecvent pe românii întorși acasă să contacteze mai multe instituții pentru aceeași problemă.
Vezi și: Premierul desemnat a anunțat oferta pentru diaspora: „Mulți vor să se întoarcă”
Finanțări pentru comunitățile românești și un precedent din 2014
Programul de guvernare prevede continuarea finanțărilor nerambursabile acordate prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu obiectivul creșterii graduale a bugetului și simplificării procedurilor. Sunt vizate cele șapte programe existente, dezvoltarea centrelor comunitare românești și extinderea activităților destinate copiilor și tinerilor. Potrivit AGERPRES, toate aceste angajamente figurează în documentul depus de Niculescu la Parlament. Promisiunea similară făcută de Iohannis în 2014 a fost consemnată inclusiv de Gazeta Românească.
Un detaliu mai puțin cunoscut este că România a avut încă din 1995 un Consiliu pentru Problemele Românilor de Pretutindeni, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 581. Acesta era definit drept organism consultativ al Guvernului, cu atribuții privind păstrarea identității culturale, lingvistice și religioase a comunităților românești. Prin urmare, ideea reprezentării consultative a românilor din afara granițelor este mai veche decât promisiunea lui Iohannis. Noul proiect va trebui să își definească atribuțiile și mecanismele de reprezentare în raport cu structurile deja existente.