România a intrat oficial în recesiune. INS a confirmat miercuri că PIB-ul a scăzut două trimestre consecutive, pentru prima oară de la pandemia de coronavirus. Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier față de primul trimestru din 2025. Nu e o cifră abstractă pentru economiști — e confirmare oficială a ceea ce milioane de români simțeau deja în facturile de la sfârșit de lună, la raft în supermarket și în ratele care mușcă tot mai adânc din salariu.
Economistul Cristian Socol a declarat: „Minus 1,5% cădere a PIB real în trimestrul 4 și minus 1,5% în trimestrul 1 din 2026 arată nu doar o recesiune tehnică ușoară, ci o prăbușire a economiei. România are a 2-a cea mai mare cădere trimestrială dintre țările UE.” Contextul în care s-a ajuns aici este legat de programele de austeritate ale guvernului, care au inclus înghețarea salariilor în sectorul public și a pensiilor, au redus venitul disponibil al populației. Consumul s-a oprit, investițiile private au înghețat, iar economia, inevitabil, s-a blocat.
Combinația cea mai nefericită
Ce face situația României cu adevărat gravă nu e doar recesiunea în sine. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat: „Este combinația cea mai nefericită: recesiune cu inflație ridicată. Este greu de ieșit din această situație, pentru că politicile monetare funcționează mai puțin eficient.”
România a încheiat anul 2025 cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, situat la aproximativ 7,65%–8,4% din PIB, mult peste media UE de aproximativ 3,2%. Iar inflația nu a dat înapoi: România continuă să aibă una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, în timp ce deficitul bugetar și deficitul de cont curent rămân la niveluri ridicate. Pentru omul obișnuit, asta se traduce simplu: prețurile cresc, economia scade, iar statul nu are bani să amortizeze șocul, potrivit Banking News.
Vezi și: Oana Țoiu anunță înființarea unui tribunal special pentru judecarea lui Putin
Ce urmează și cine plătește
Bugetul pentru 2026 vizează reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă estimarea guvernului privind o creștere economică de 1% — pe care se bazează toate calculele — este deja fragilă. Menținerea unui deficit bugetar ridicat crește riscul ca agențiile de rating să retrogradeze perspectiva investițională a țării, ceea ce ar conduce la dobânzi mai mari pentru împrumuturile externe.
Potrivit marilor instituții financiare internaționale, economia României ar putea reveni pe creștere abia în 2027. Un an și jumătate de așteptat — în timp ce prețurile continuă să crească.