Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a anunțat vineri, 15 mai 2026, la Chișinău, că România intenționează să adere la Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei — un organism susținut până acum de 36 de state, toate europene, niciuna dintre marile puteri globale care ar putea da greutate reală unui astfel de demers.
Anunțul a fost făcut în cadrul reuniunii ministeriale a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, un for cu autoritate morală și juridică în spațiul european, dar fără pârghii de executare împotriva unui stat care nu recunoaște jurisdicția sa. Rusia nu este membră a Consiliului Europei din martie 2022, când a fost exclusă după invadarea Ucrainei, iar Vladimir Putin călătorește deja cu un mandat de arest emis de Curtea Penală Internațională în buzunar — mandat pe care majoritatea statelor lumii îl ignoră în practică.
Gestul României se înscrie într-o tendință europeană de a construi instrumente juridice noi pentru o situație fără precedent, dar criticii atrag atenția că un tribunal fără jurisdicție universală și fără mecanisme de aducere a acuzaților riscă să rămână, cel puțin deocamdată, un exercițiu diplomatic mai mult decât unul juridic.
Dincolo de anunțul privind tribunalul, Țoiu a co-prezidat la Chișinău, alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, o masă rotundă despre combaterea dezinformării și protejarea integrității alegerilor. Ministrul român a avertizat că „asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice.”, potrivit observatornews. România și Republica Moldova, a argumentat Țoiu, sunt deosebit de vulnerabile tocmai pentru că limba comună face ca cele două spații informaționale să fie practic unul singur din perspectiva unui atacator extern.
Invocate alegerile anulate
Țoiu a invocat și experiența electorală recentă a României — marcată de anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, decizie care a generat un val de controverse interne și întrebări fără răspuns clar despre legitimitatea procesului — ca argument pentru necesitatea cooperării europene. „Schimbul de informații, cooperarea internațională și instrumentele juridice adecvate sunt singura cale prin care democrațiile europene pot răspunde eficient”, a spus ministrul, adăugând că „orice răspuns trebuie însă să respecte libertatea de exprimare și independența presei” — o precizare care sună aproape ironic în contextul în care România tocmai a trecut printr-un episod în care instituțiile statului au oprit un proces electoral în desfășurare.
Vezi și: Oana Țoiu anunță: România va produce drone împreună cu Ucraina
Reuniunea s-a încheiat cu adoptarea Declarației de la Chișinău și cu transferul președinției Consiliului Europei de la Republica Moldova la Monaco pentru perioada mai–noiembrie 2026.