Pentru milioane de oameni care muncesc în Austria , pensia înseamnă siguranța că anii de contribuții le vor asigura un venit la bătrânețe . Dar sistemul pe care se bazează această promisiune este pus din nou sub semnul întrebării . Unul dintre cei mai influenți economiști ai țării consideră că actualul model depinde prea mult de evoluția economiei austriece și de numărul persoanelor care lucrează. Soluția pe care o propune ar introduce un element nou în finanțarea pensiilor, însă nu toată lumea este convinsă că schimbarea ar aduce mai multă siguranță.
Gabriel Felbermayr, directorul Institutului Austriac de Cercetări Economice (WIFO), a propus marți, 20 octombrie 2026, extinderea sistemului de pensii prin introducerea treptată a unei componente obligatorii bazate pe investiții pe piețele financiare. Ideea a provocat reacții din partea reprezentanților angajaților și sindicatelor, care avertizează că investițiile nu garantează pensii mai mari sau mai sigure . Dezbaterea îi privește și pe românii care lucrează în Austria și contribuie la sistemul public de pensii.
De ce consideră WIFO că sistemul actual trebuie completat
În Austria, pensiile publice funcționează în principal prin sistemul numit Umlageverfahren, bazat pe redistribuirea contribuțiilor . Banii plătiți de angajații și angajatorii de astăzi sunt folosiți pentru finanțarea pensiilor actuale, alături de resursele publice necesare . Acest model depinde de evoluția pieței muncii și de numărul contribuabililor. Atunci când populația îmbătrânește și raportul dintre persoanele active și pensionari se modifică, presiunea asupra finanțării sistemului poate crește.
Potrivit ORF, Gabriel Felbermayr consideră că Austria se bazează prea mult pe un singur mecanism de finanțare. El atrage atenția că veniturile din contribuții depind de performanța economiei naționale, de natalitate și de migrație. Propunerea sa nu presupune eliminarea pensiei publice, ci completarea acesteia cu un mecanism suplimentar de acumulare a capitalului.
Ce înseamnă o pensie finanțată și prin investiții
Modelul propus este cunoscut în germană drept Kapitaldeckungsverfahren. În loc ca toate contribuțiile destinate pensiilor să fie utilizate în sistemul de redistribuire, o parte ar putea fi acumulată și investită pe piețele de capital. Scopul ar fi ca veniturile viitoare ale pensionarilor să provină dintr-o combinație între sistemul public existent și randamentele investițiilor realizate pe termen lung. Economistul Thomas Url, autor al studiului WIFO, consideră că introducerea treptată a unei componente obligatorii de capitalizare ar putea aduce beneficii economice și ar reduce dependența sistemului de un singur model de finanțare.
Felbermayr a indicat Suedia drept exemplu, deoarece sistemul suedez combină pensiile publice cu elemente de capitalizare și mecanisme de adaptare la evoluția speranței de viață. Totuși, investițiile financiare presupun și riscuri. Randamentele nu sunt garantate, iar valoarea capitalului acumulat poate varia în funcție de evoluția piețelor.
Sindicatele avertizează: pensiile nu trebuie să depindă mai mult de bursă
Propunerea a provocat reacții critice din partea Arbeiterkammer (AK), instituția care reprezintă interesele angajaților din Austria, și a confederației sindicale ÖGB. Reprezentanții Arbeiterkammer resping ideea unei orientări mai puternice a sistemului de pensii către piețele financiare. Aceștia susțin că experiențele altor țări, inclusiv Germania și Suedia, nu demonstrează că mecanismele bazate pe investiții garantează pensii mai ridicate sau mai sigure.
La rândul său, Monika Kemperle, reprezentantă a pensionarilor în cadrul ÖGB, a atras atenția asupra situației financiare a angajaților. Mulți oameni, afirmă reprezentanții sindicali, nu își permit să economisească suplimentar pentru bătrânețe.
Aceasta este una dintre întrebările centrale ale dezbaterii: cine ar suporta costul unei noi componente obligatorii de economisire și cum ar fi protejate persoanele cu venituri mici?
Propunerea prezentată de WIFO nu stabilește încă un nivel concret al eventualelor contribuții suplimentare.
Citește și: Vârsta de pensionare în Austria: data nașterii decide când pot ieși femeile la pensie
Ce s-ar schimba pentru românii care lucrează în Austria
Pentru românii angajați în Austria, subiectul este important deoarece contribuțiile la asigurarea de pensie fac parte din sistemul obligatoriu de securitate socială. În prezent, persoanele care lucrează legal și sunt asigurate în sistemul austriac acumulează drepturi de pensie potrivit legislației aplicabile . Perioadele de asigurare realizate în România și Austria sunt coordonate prin regulile europene, iar fiecare stat stabilește și plătește partea de pensie care îi revine, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Propunerea WIFO nu modifică în acest moment contribuțiile angajaților, vârsta de pensionare sau pensiile aflate deja în plată. Nu există o decizie guvernamentală prin care românii sau ceilalți salariați din Austria să fie obligați să plătească o contribuție nouă. Rămâne de văzut dacă ideea va fi preluată într-un proiect legislativ și în ce formă. Citește și: Pensie la 62 de ani în Austria: ce femei au acest drept și ce se pregătește pentru generațiile următoare
Ce urmează pentru sistemul de pensii din Austria
Dezbaterea are loc într-un context în care sustenabilitatea pensiilor reprezintă una dintre provocările importante ale economiei austriece. WIFO susține diversificarea surselor de finanțare, în timp ce organizațiile sindicale cer consolidarea sistemului public și protejarea veniturilor angajaților. Diferența dintre cele două perspective este esențială. Economiștii care susțin capitalizarea văd în investiții o posibilitate de a distribui mai bine riscurile economice. Reprezentanții salariaților se tem că o parte mai mare a riscului ar putea ajunge în sarcina viitorilor pensionari.
Pentru moment, pensiile din Austria continuă să fie calculate și plătite potrivit regulilor existente. Propunerea din 20 octombrie deschide o discuție despre viitorul sistemului.