Sari la conținut

Pensia privată sau facultativă: cum poate fi accesată de către românii aflați în străinătate

Etichete:
15/03/2022 07:37 - ACTUALIZAT 15/03/2022 07:39

Pensia privată sau facultativă: cum poate fi accesată de către românii aflați în străinătate.

Cetățenii români aflați în străinătate care au dreptul să primească o pensie privată (Pilonul II) sau facultativă (Pilonul III) pot folosi începând de azi, după apariția a două norme ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), dacă nu mai au un act de identitate valabil, și pașaportul emis de autoritățile române ca document pentru solicitarea drepturilor bănești.

Beneficiarii unui fond din Pilonul II sau III care sunt cetățeni români, dar se află în străinătate și nu mai au domiciliul în România, vor putea prezenta pașaportul emis de către autoritățile române pentru dovedirea identității și a CNP-ului, ca urmare a depunerii unei cereri de plată a contravalorii activelor din pensia privată sau facultativă.

Chirie în Austria: Altbau sau Neubau? Avantaje, dezavantaje, costuri

Pensia privată sau facultativă

Astfel, pașaportul valabil emis de autoritățile române va putea fi folosit pentru primirea celor două tipuri de pensii, pe lângă documentele deja prevăzute:

  • cerere de plată;
  • decizia administrativă privind acordarea pensiei pentru limită de vârsta sau a unei categorii similare de pensie;
  • actul de identitate valabil la data depunerii cererii de plată;
  • procura specială autentică, în cazul mandatarului.

Aceeași situație este valabilă și pentru cei care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I sau gradul II care afectează ireversibil capacitate de muncă.

Pașaportul poate fi folosit și pentru primirea sumelor acumulate în Pilonul II sau III de către moștenitorii unui beneficiar care a decedat, pe lângă documentele deja prevăzute:

  • cererea de plată;
  • certificatul de deces;
  • certificatul de moștenitor/legatar, certificatul de moștenitor suplimentar, actul de partaj voluntar sau hotărârea judecătorească definitivă, după caz, din care să rezulte calitatea de moștenitor/legatar și cota-parte cuvenită din activul personal net al participantului decedat;
  • actul de identitate valabil la data depunerii cererii de plată;
  • procura specială autentică, în cazul mandatarului.

În plus, persoanele care nu au un CNP vor prezenta un document care să ateste numărul de identificare fiscală atribuit de către organul fiscal.

O altă modificare vizează faptul că administratorii de fonduri de pensii private sau facultative au de-acum obligația să-i informeze în termen de 30 de zile de la primirea informării privind decesul unui beneficiar pe moștenitorii acestuia.

În cazul în care nu se cunosc date ale moștenitorilor, informarea se transmite în termen de 30 de zile de când s-a luat act de decesul participantului la ultima adresă de domiciliu sau corespondență a acestuia.

un articol avocatnet.ro