Pașapoartele devin acte de identitate: ce modificări se aduc noilor documente. Pentru a facilita interacțiunea cetățenilor români ce au domiciliul în străinătate cu autoritățile publice, mai mulți parlamentari propun, printr-un proiect legislativ aflat în dezbaterea senatorilor, ca în pașapoartele acestora să apară și adresa din țara de domiciliu, nu doar numele țării.
>>> Citiți și: 4 schimbări importante care intră în vigoare din mai în Austria
Pașapoartele devin acte de identitate
Pentru că pașapoartele pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) sunt considerate documente de călătorie, nu și acte de identitate, aceștia sunt nevoiți să prezinte, atunci când interacționează cu instituțiile, două documente: pașaportul CRDS și o carte de identitate provizorie.
Astfel, potrivit proiectului de lege de la Senat, atât Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cât și OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români vor suferi, pe viitor, câteva modificări.
Mai exact, Legea 248/2005 va stabili că cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate vor putea solicita eliberarea unui pașaport simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea adresei din țara de domiciliu, nu doar a țării de domiciliu, așa cum stabilește legea acum.
>>> Citiți și: Cărțile de identitate simple, fără cip, nu vor mai fi valabile în străinătate, iată până când pot fi folosite în afara țării
Situațiile în care se va aplica noua regulă sunt cele în care un cetățean român:
- a dobândit un drept de şedere pentru o perioadă de cel puţin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de şedere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv;
- a dobândit un drept de şedere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat;
- a dobândit un drept de lungă şedere sau, după caz, un drept de şedere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
- a dobândit cetăţenia statului respectiv;
- a dobândit un drept de muncă ori este înscris într-o instituţie privată sau publică cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de formare profesională.
- Asta ar rezolva o problemă des întâlnită în practică de către românii ce și-au stabilit domiciliul într-o țară străină, respectiv ar elimina nevoia prezentării a două documente atunci când intră în contact cu autoritățile de la noi.
Pașaportul CRDS este considerat document de călătorie, nu și de identitate
Acest lucru se-ntâmplă deoarece, la înmânarea pașaportului simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, cetățenii români care și-a stabilit domiciliul în străinătate au obligația predării actului de identitate care atestă existența domiciliului în România, iar pașaportul CRDS este considerat document de călătorie, nu și de identitate.
Așadar, atunci când interacționează cu autoritățile, românii cu domiciliul în străinătate trebuie să prezinte “atât paşaportul CRDS, care face dovada identităţii şi a ţării de domiciliu, cât şi o carte de identitate provizorie, care să facă dovada reşedinţei din România”, după cum subliniază inițiatorii măsurii.
În plus, apare posibilitatea ca cetăţenii români care deţin deja un paşaport CRDS valabil să poată solicita înscrierea adresei de domiciliul pe document, prin aplicarea unui autocolant.
În fine, prin proiect se propune și modificarea OUG 97/2005, astfel încât prin act de identitate să se înțeleagă şi paşaportul simplu electronic sau temporar cu menţionarea adresei din ţara de domiciliu.
surse: avocatnet.ro, ZiarulRomanesc.at