Casa părintească moștenire sau măr al discordiei? Moștenirea casei părintești, un simbol al trecutului și al rădăcinilor, se poate transforma rapid într-un adevărat coșmar juridic și emoțional. Ce faci când fratele tău refuză categoric să vândă locuința moștenită de la părinți, iar tu ai nevoie urgentă de partea ta? Sau, pur și simplu, vrei să închei un capitol și să mergi mai departe? Conflictele între moștenitori sunt mai frecvente decât credem. Deseori moștenirea imobiliară poate deveni o bombă cu ceas în familie. Întârzierile, refuzurile, emoțiile și interesele divergente conduc adesea la rupturi iremediabile între frați. Iar realitatea e clară: dacă nu există acord, instanța decide. Ce se întâmplă când un moștenitor se opune vânzării? Ce soluții rapide există pe piață și cât de mult pierzi dacă apelezi la o firmă care cumpără părți moștenite? Citește articolul complet și află cum poți evita pierderi majore, procese lungi și, mai ales, conflicte cu cei dragi.
Moștenirile și conflictele legate de proprietăți sunt subiecte pline de emoții și tensiuni juridice. Totul începe cu decesul unei persoane care deținea proprietatea. Ideal ar fi să existe un testament clar. Acesta ar trebui să stabilească distribuția bunurilor între moștenitori. Însă lipsa unui testament sau ambiguitatea acestuia poate genera conflicte. În prezența unui testament, moștenitorii sunt clarificați. Totuși, în absența lui sau în cazul unor dispute privind validitatea, procesul poate deveni complex și necesită intervenția instanțelor de judecată.
Despărțirea de casa copilăriei
Moștenitorii au de multe ori intenții diferite:
- unii ar dori să păstreze casa
- alții preferă să o vândă și să împartă banii.
Aceste diferențe pot provoca conflicte familiale. Când apar neînțelegeri, moștenitorii pot negocia pentru a găsi o soluție acceptabilă pentru toți. Aceasta poate însemna vânzarea casei și împărțirea banilor sau păstrarea în comun a proprietății, deși acest lucru este rar. Dacă negocierile nu duc la un consens, poate fi necesară intervenția legală. Avocații de succesiune pot ajuta la rezolvarea litigiilor și la stabilirea modului de împărțire a proprietății. Uneori, pentru a evita conflictele și a soluționa rapid, moștenitorii aleg să vândă proprietatea unei companii specializate în astfel de achiziții. Aceasta poate însemna vânzarea integrală a proprietății sau doar a cotei unui moștenitor.
Citește și: Adio pensionare anticipată la doar 62 de ani, cât timp mai ai de lucrat acum
Cum acționează instanța?
Instanțele consideră această situație anomală. Ele comunică moștenitorului care nu vrea să renunțe la locuință mai multe opțiuni:
- Una dintre ele este să cumpere întreaga proprietate
- A doua este vânzarea de comun acord către un terț, urmată de distribuirea banilor.
Situația devine mai complicată când copiii continuă să locuiască în casa părintească fără intenția de a pleca sau de a plăti chirie ori întreținere. Ce soluții există pentru moștenitorul care vrea să rămână în casă? Ceilalți coproprietari vor trebui să inițieze o acțiune în instanță. Judecătorul va declara imobilul indivizibil și va dispune vânzarea lui la licitație publică, punând capăt coproprietății. Procesul legal poate dura până la doi-trei ani, potrivit Elpais.
Citește și: Cum obții pensia internațională dacă ai muncit în Austria – Ghid complet pentru românii care au lucrat aici
Însă timpul poate duce la consecințe mai puțin drastice. Coproprietarul inițial refractar poate înțelege că ar putea fi evacuat și începe să negocieze. Uneori, un coproprietar nu își permite să aștepte pentru că are nevoie de bani. Vinde partea sa unei companii, chiar dacă prețul e mai mic decât spera. Deși economic nu este avantajoasă, aceasta este cea mai rapidă soluție pentru a închide problema.
Citește și: Gata cu pensie la 60 de ani! Vârsta de pensionare se schimbă: ce trebuie să știe femeile
Înțelegerea cu restul moștenitorilor
Aceste firme oferă de obicei între 25% și 40% din valoarea proindiviso. Cota depinde de tipul locuinței, locație (sunt preferate apartamentele din orașe mari sau de pe coastă, fără taxe și cu o bună perspectivă de vânzare). De exemplu, pentru un apartament de 100.000 de euro și patru moștenitori, ar plăti între 8.500 și 9.000 de euro pentru 25%. „Dacă un alt frate se alătură, ar putea primi fiecare 10.000 de euro”, explică un specialist. După finalizarea vânzării și intrarea firmei în coproprietate, aceasta va încerca să ajungă la un acord cu ceilalți moștenitori.
Concluzii
Moștenirea casei părintești poate părea, la început, un bun de preț care leagă trecutul de prezent. Însă, în lipsa unui acord între moștenitori, această legătură se transformă adesea într-un nod legal și emoțional greu de desfăcut. Refuzul unuia dintre moștenitori de a vinde poate bloca ani de zile rezolvarea unei succesiuni și, în cele din urmă, atrage consecințe financiare nefavorabile pentru toți. Companiile specializate nu cumpără doar o cotă dintr-o proprietate – ele investesc într-un proces juridic cu final previzibil. Iar judecătorul va decide, mai devreme sau mai târziu, vânzarea forțată a imobilului la licitație publică.
Cine pierde cel mai mult? De obicei, tocmai moștenitorul care s-a opus vânzării inițiale. Acesta ajunge să primească o sumă infimă față de valoarea reală a cotei sale, iar despărțirea de casa copilăriei vine cu un gust amar și o pagubă financiară. Concluzia e simplă, dar dură: în conflictele de moștenire, timpul nu e aliatul celor care blochează, ci al celor care știu să acționeze legal și pragmatic. Mai bine o înțelegere timpurie decât o pierdere sigură.