Știri diaspora – Haos la MAE, în plină criză de personal consulatele vor pierde circa 200 de oameni.
Activitatea consulatelor din străinătate a creat mereu dezbateri și mai ales polemici. Una dintre cele mai acute probleme acum este lipsa de personal.
Dar în loc să rezolve problema, Ministerul de Externe face exact pe dos și golește consulatele de ultimii oameni. O circulară avertizează că până la sfârșitul lunii august, circa 200 de oameni detașați în consulate trebuie să plece.
Nu vine nimeni în loc, pentru că nu s-au organizat concursuri și nu s-au făcut noi angajări. Responsabilii multor consulate sunt disperați și trimit apeluri disperate către București.
Consulatele de carieră şi onorifice. Diferenţe şi îndatoriri faţă de românii din străinătate
Haos la MAE, în plină criză de personal
La acest moment, în MAE, dintr-un total de aproximativ 2.500 posturi existente (în total, în centrală și serviciul exterior), își desfășoară activitatea un număr de aproximativ 1.500 – 1.600 persoane (din care circa 300 detașați din mediul privat, 100 în centrală și aproximativ 200 în exterior – ambasade / consulate, prestând servicii către cetățenii români: procuri, declarații, pașapoarte, certificate, etc.).
În aceste condiții, în care, conform cifrelor menționate, ministerul este efectiv depopulat, iar programările în vederea efectuării serviciilor consulare sunt la luni distanță, din cauza lipsei de personal, o circulară a serviciului resurse umane anunță că detașările sunt închise definitiv la 30 august 2022.
Iată ce spune circulara din 17 iunie 2022:
În Monitorul Oficial al României nr. 643 din data de 30 iunie 2021 a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvemului României nr. 61/2021 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, act normativ conform căruia „Termenul privind încetarea detașărilor prevăzute la art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, cu modificările și completările ulterioare, se proroga până la data de 31 august 2022”.
Pe cale de consecință, în conformitate cu aceste dispoziții legale, detașările personalului din mediul privat, care își desfășoară activitatea în Centrala MAE și în Serviciul Exterior, urmează să înceteze cel mai târziu până la data de 31 august 2022 (30 august 2022 inclusiv).”
După doi ani, nu s-a finalizat niciun concurs
Acest act va duce la blocarea afectivă a activității majorității ambasadelor și consulatelor românești, în special din vestul Europei.
De remarcat că circulara face referire la norme emise prin ordonanțe de urgență. În 2020 Guvernul lui Ludovic Orban a decis că era urgent să fie dați afară cei detașați în consulate.
În locul celor dați afară, ar fi trebuit angajați alți funcționari, ar fi trebuit organizate concursuri și stagii de formare… După doi ani, nu s-a finalizat niciun concurs. Multe sunt blocate în instanță, din cauza unor deficiențe de organizare.
Iar după concurs, cei care promovează au nevoie de certificatul ORNISS… Durează luni și chiar ani.
Iar din informațiile noastre, sunt scoase la concurs doar 24 de posturi în străinătate, în timp ce numprul celor trimiși acasă de la post este de circa 200. Ce se întâmplă după 31 august ? Sunt dați afară 200 și aduși 24 când și așa lipsa de personal era „cronică”? Cât timp le-ar lua celor 24 să se pregătească și să plece la post? Minim 1 an, probabil!
Cele două șefe din MAE
Există mari nemulțumiri în MAE cu privire la două „șefe” care ar fi responsabile de toată această situație: șefa resurselor umane din minister, MADALINA MORARIU și secretarul general, MIHAELA CAMARASAN.
Dar cine sunt cele două?
MADALINA-IOANA MORARIU (director general resurse umane) a fost numita de AURESCU la conducerea Departamentului de Resurse Umane (DRU) direct pe funcție (face parte din camarila apropiata a acestuia), fără nicio experiență în domeniu – specific postului pe care a fost angajată. A fost promovată în MAE de către Victor Ponta, în perioada în care acesta a deținut mandatul de prim –ministru, fiind numita de AURESCU fără să susțină concurs pentru postul pe care îl ocupă (sau fără să se țină cont de criteriile de eligibilitate ale acesteia cu funcția ocupată). Singurul criteriu de care s-a ținut cont este poziția de șefă a ONG-ului ”personal” al lui Aurescu, “PRO DIPLOMAȚIA.”
MIHAELA CĂMĂRĂȘAN – angajată de Guvernarea PSD – Grupul de la Cluj – este fost director de cabinet al lui Titus Corlățean, eliberată din funcție odată cu acesta ca urmare a scandalului de la alegerile prezidențiale organizate în Diaspora în anul 2014. Promovată de AURESCU secretar general al MAE. Implicată în scandalul soțului CALIN CAMARASAN, dat afară din funcția de Consul General la Gyula/Ungaria , în 2012, pentru că ar fi angajat ca funcționar al Consulatului local un agent al serviciilor secrete ungare, motiv pentru care a fost rechemat de urgență de la post și i-a fost retras certificatul ORNISS. Culmea, avansat de AURESCU în grad diplomatic la EXCEPȚIONAL, în ciuda declarațiilor privind problemele cu alcoolul date în cadrul anchetei interne. Călin Cămărășan a fost luat de Mihaela Cămărășan pe perioada cât a îndeplinit funcția de ambasador în Estonia (2016 – 2019) la Talin, pe post diplomatic, chiar dacă erau incompatibili (soția șef direct), cu salariul lunar de aproximativ 4.000 euro.
Scandalul de la Madrid
Trebuie adăugat și uriașul scandal al celor angajați efectiv la negru în străinătate (Mai multe detalii >> Ambasada de la Madrid a angajat români la negru, condamnări pe bandă rulantă, despăgubiri și amenzi de 139.000 de euro).
Există deja numeroase nemulțumiri cu privire la serviciile consulare, dar ce se va întâmpla după 30 august, când nici măcar nivelul actual nu va putea fi menținut? Mulți responsabili de consulate scriu în aceste zile la minister, pentru a protesta și a cere soluții. O consecință sigură va fi aceea că programările vor fi din ce în ce mai îndepărtate în timp. La final, cei mai afectați vor fi românii din diaspora.
Sorin Cehan