Consulatele de carieră şi onorifice, diferenţe şi îndatoriri faţă de românii din străinătate. Dacă v-aţi mutat în străinătate şi aţi avut nevoie de asistenţă consulară, cu siguranţă v-aţi lovit de termeni precum oficii consulare de carieră şi oficii consulare onorifice. Ştiţi care este diferenţa dintre ele şi cu ce vă pot fi de ajutor? Vă explicăm în continuare.
Consulatele de carieră şi onorifice. Informaţii pentru românii din străinătate
Oficiile consulare de carieră sunt cele care au atribuţii care implică exercitarea autorităţii de stat. În schimb, consulii onorifici îndeplinesc atribuţii consulare care nu implică exercitarea autorităţii de stat.
Şefii oficiilor consulare onorifice urmează ca rang după şefii oficiilor consulare de carieră.
Consulatele onorifice sunt subordonate misiunii diplomatice a României din statul de reşedinţă, care îndrumă şi coordonează activitatea oficială a consulului onorific.
Personalul diplomatic al secţiilor consulare şi consulii de carieră sprijină activitatea consulilor onorifici şi urmăreşte modul în care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile înscrise în protocolul încheiat la preluarea funcţiei. Mai multe detalii despre consulatele onorifice din Austria puteţi citi aici: România are 5 consulate onorifice în Austria, iată unde au sediul și cine le reprezintă
Consulatul de carieră
Oficiile consulare de carieră reunesc un complex de funcţii pe care în România le îndeplinesc instituţii distincte:
- funcţia de ofiţer de stare civilă – înscrie datele din certificatele de naştere străine în registrele de stare civilă aflate la misiune şi eliberează certificatele româneşti de naştere, căsătorie şi deces corespunzătoare;
- funcţia de notar public – procedează la autentificarea de înscrisuri, legalizarea de semnături, efectuarea şi legalizarea traducerilor etc;
- eliberează documente de călătorie: preia cererile de paşapoarte ale cetăţenilor români şi le transmite în sistem electronic informatizat în România pentru soluţionare; eliberează ulterior paşapoartele corespunzătoare; eliberează documente de călătorie provizorii pentru cetăţenii români care le-au pierdut/deteriorat sau cărora le-au fost furate;
- preia solicitări de acte judiciare şi extrajudiciare ale cetăţenilor români – cazier judiciar, duplicate ale certificatelor de naştere căsătorie sau deces emise în România;
- acordă vize de intrare în România cetăţenilor statelor terţe supuşi acestei obligaţii,
- preia cereri de redobândire/renunţare la cetăţenia română;
- acordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul statului de reşedinţă, inclusiv în situaţii dificile precum reţinere, arestare, condamnare; accidente; deces; spitalizare.
Consulatele desfăşoară, în principal, două tipuri de activităţi
- Eliberează documente pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, de regulă cu sprijinul autorităţilor române competente: paşapoarte şi documente provizorii de călătorie; certificate de naştere, căsătorie sau deces; procuri autentificate; caziere judiciare.
- Acordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români care sunt în situaţii dificile.
Citiţi şi: Guvernul Ciucă AR VREA SĂ OBLIGE diaspora să se înregistreze la ambasade și consulate
Reprezentanţii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate
- Acordă asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români, în limitele prevăzute de normele de drept internaţional şi de reglementările locale în vigoare;
- Eliberează, la cerere, documente de călătorie;
- Vă sprijină în obţinerea acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie sau deces)
- Prestează servicii notariale (legalizarea unor acte de care aveţi nevoie în străinătate);
- Vă sprijină în procurarea de acte judiciare sau extrajudiciare din ţară;
- Vă acordă asistenţă pentru redobândirea/renunţarea la cetăţenia română.
În cazuri extreme (arestări, accidente, calamităţi naturale, conflicte armate etc):
- Vă contactează în cel mai scurt timp din momentul în care află despre situaţia dumneavoastră;
- Fac demersuri pe lângă autorităţile statului în care vă aflaţi pentru a se informa asupra situaţiei dumneavoastră;
- Se asigură că vă sunt respectate drepturile şi fac demersuri oficiale în acest sens;
- Vă ajută să luaţi legătura cu familia, dacă doriţi;
- Vă oferă consultanţă de specialitate şi asistenţă consulară în cazuri de răpiri, dispariţii sau deces al persoanelor apropiate;
- Vă pun în contact cu specialişti care vă pot ajuta (avocat, traducător, medic, firme de pompe funebre).
Ce nu pot face funcţionarii consulari
Reprezentanţii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare nu pot:
- influenţa procedurile legale din ţara de reşedinţă;
- să vă ajute să intraţi pe teritoriul ţării de reşedinţă în cazul în care nu posedaţi documente de călătorie valabile, viză de intrare şi nu pot face demersuri care s-ar interfera cu politica de imigrare a statului de reşedinţă;
- face investigaţii
- să se substituie avocaţilor în cazul unor procese;
- să vă plătească facturile, datoriile sau să acorde împrumuturi;
- face aranjamente de călătorie pentru dumneavoastră
- să vă găsească un loc de muncă;
- să vă asigure cazare;
- obţine pentru dumneavostră un tratament preferenţial în instituţiile medicale sau în arest.
Citiţi şi: Protest AUR la Viena: ”Cele 6 consulate onorifice, din punctul nostru de vedere, sunt inutile”
Despre consulii onorifici
România poate înfiinţa, pe bază de reciprocitate, oficii consulare onorifice pe teritoriul altor state şi poate numi consuli onorifici, potrivit normelor şi principiilor internaţionale.
Consulatul onorific se deschide prin consimţământul autorităţilor abilitate ale statului de reşedinţă
Consulul onorific poate fi desemnat din rândul cetăţenilor români domiciliaţi în statul de reşedinţă, al cetăţenilor acestui stat sau al cetăţenilor unui stat terţ stabiliţi în statul de reşedinţă. Candidaţii propuşi trebuie să îşi asume această demnitate pe durată nedeterminată.
Persoanele propuse trebuie să deţină poziţii importante în ţările respective – oamenii politici reputaţi, personalităţi remarcabile în domeniile economic, financiar, bancar, cultural, ştiinţific, avocaţi de renume, cu independenţă financiară şi comportament adecvat funcţiei încredinţate, apropiaţi de România.
Nu pot presta serviciile consulare pe care le prestează Secţia Consulară. Nu deţin competenţe în materia eliberării de paşapoarte, acte de stare civilă, autentificării de înscrisuri, procuri sau declaraţii. Oficiile consulare de carieră sunt cele care au atribuţii care implică exercitarea autorităţii de stat.
Atribuţiile generale ale consulilor onorifici
- reprezentarea intereselor României în mediile politice, economice şi culturale în care activează;
- promovarea obiectivelor României în plan politic şi economic la nivelul guvernelor locale, liderilor politici, mass-media etc;
- stimularea dezvoltării relaţiilor şi facilitarea contactelor economice şi comerciale între companii româneşti şi străine, precum şi recomandarea de agenţi economici din circumscripţia consulară şi sprijinirea încheierii de contracte comerciale;
- oferirea de informaţii privind mediul de afaceri şi oportunităţile din România;
- promovarea cooperării între reprezentanţii comunităţilor româneşti la nivel local;
- stimularea dialogului şi cooperării între comunităţile locale şi România;
- transmiterea de informaţii privind evoluţii în domeniul comercial, economic, cultural-ştiinţific în circumscripţia consulară în care activează;
- diseminarea de informaţii privind România în comunităţile şi mass-media locale;
- oferirea de asistenţă şi consultanţă cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite;
- recomandarea de avocaţi pentru susţinerea intereselor persoanelor fizice şi juridice române în cadrul procedurilor judiciare şi administrative deschise în circumscripţia consulară;
- promovarea fenomenului cultural românesc în mediile în care activează;
- stimularea cooperării între universităţile româneşti şi străine.
Sursa: Ministerul Afacerilor Externe