Rata mortalității din cauza COVID-19 este mult mai mică în centrul și estul bătrânului continent, în comparație cu națiunile mai bogate din vestul Europei. Motivele? Măsurile rapide și stricte bazate în special pe teama că sistemele de sănătate slab finanţate nu vor face faţă situaţiei. Astfel, oamenii au respectat carantina de teamă să nu ajungă în spitalele prost echipate.
Compararea cifrelor din țări diferite este dificilă, pentru că sunt mulți factori care pot influența cifrele. Cu toatea acestea comparația dintre Europa de vest, pe de o parte, și Europa centrală și de est, pe de altă parte, arată o diferență în ratele de coronavirus încât nu poate fi ignorată, scrie The Guardian.
Chiar și cel mai grav lovite țări din estul și centrul Europei au rate de infectări și de decese per milion de locuitori mult mai scăzute decât țările din vestul Europei, iar în unele cazuri statisticile sunt cu adevărat remarcabile: Slovacia a înregistrat doar 1.413 de cazuri confirmate și 25 de decese. Austria, care a fost lăudată pentru că a reușit să țină sub control noul virus, are de peste 10 ori mai multe infecții și de 20 de ori mai multe decese ca Slovacia, având o populație cu doar 3,4 milioane de locuitori mai mult.
Numeroase cauze au fost aduse în discuție pentru discrepanțele înregistate între varii state: speranța de viață, densitatea populației, numărul zborurilor spre China, testări puține sau pur și simplu noroc. Purtarea obligatorie a măștilor, acum obșnuită în aproape toată Europa, a fost implementată devreme în Cehia și Slovacia și e posibil să fi ajutat la oprirea răspândirii virusului.
Cel mai important motiv, cu toate astea, pare să fie implementarea timpurie a carantinei în toate țările din regiune. În timp ce în Marea Britanie și alte state vest-europene evenimentele publice și adunările erau încă permise în a doua și a treia săptămână din martie, în centrul și estul Europei, guvernele au văzut ce se întâmplă în Italia și au impus carantine naționale.
Rapiditatea cu care autoritățile au interzis evenimentele cu mulțimi mari de oameni este unul dintre cele mai importante motive pentru succesul țărilor din estul și centrul Europei, spune Martin McKee, profesor de Sănătate Publică la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra.
La mijlocul lui martie, spre exemplu, zeci de mii de oameni se strângeau la un festival cu curse de cai din Cheltenham, Marea Britanie, în vreme ce pe 7 martie, un oraș din Franța bătea recordul pentru cea mai mare adunare de oameni îmbrăcați în costume de ștrumfi.
În acest timp, pe 10 martie, Austria interzicea adunările cu mai mult de 100 de persoane, iar pe 12 martie, Cehia cobora această limită la doar 30 de persoane. Polonia și Slovacia au luat măsuri agresive similare. România a început să ia măsuri de interzicere a adunărilor mari începând cu 8 martie, reducând, prin decizii succesive, numărul de persoane.
Lipsa de încredere în sistemele de sănătate
Teama de copleșire rapidă a sistemelor de sănătate subfinanțate a ajutat la luarea deciziilor.
Impunerea carantinei a făcut ca populația mult mai dispusă să respecte ordinele, cu mai puține voci în dezacord, așa cum s-a văzut în vestul Europei și SUA.
”Tocmai faptul că ne-am simțit vulnerabili cu privire la sistemele noastre de sănătate a făcut oamenii să respecte carantina. Pentru că nu avem încredere în sistem”, a spus Ivan Krastev, un analist politic din Bulgaria.
Grecia, care de asemenea a implementat o carantină timpurie și strictă pentru a evita presiunea asupra sistemului său de sănătate lovit de austeritate, este o altă țară unde cifrele legate de coronavirus au rămas impresionant de scăzute. La o populație de 11 milioane, doar 2.620 de cazuri de coronavirus au fost confirmate până la această dată.
Atât Grecia, cât și Cehia au fost incluse într-o rețea de șapte state cu un răspuns de succes în fața coronavirusului, reunite de cancelarul austriac Sebastian Kurz, pentru a împărtăși bunele practici.
Virusul a ajuns mai târziu și a lovit oameni mai puțin vulnerabili
Un alt motiv al succesului est-europenilor ar putea fi acela că infecțiile au ajuns aici mai târziu. Italia și Marea Britanie au avut primele cazuri de infecție în ianuarie, în vreme ce în Cehia, Polonia sau Slovacia, primele cazuri au fost confirmate abia în prima săptămână a lui martie.
În România, primul caz a fost confirmat pe 26 februarie. Aceste țări au avut astfel timp să se pregătească și mai ales să înțeleagă riscurile. Un alt factor, cel puțin în Austria, pare să fi fost acela că virusul a început mai întâi să se răspândească în rândul oamenilor care nu erau în grupul de risc, scrie Financial Times.
În contrast cu Italia, virusul i-a afectat aici mai întâi pe oamenii sănătoși. A început să se răspândească printre schiori și oameni de afaceri”, spune Thomas Czypionka, responsabil pe politici de sănătate la Institutul Vienez pentru Studii Înalte.
”Apoi, structura familiei este diferită aici, în Austria, în comparație cu Italia sau China. Aici, doar 5% din persoanele de peste 30 de ani locuiesc cu părinți, astfel că răspândirea virusului în rândul grupurilor de risc a fost limitată”, a mai spune expertul.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC AUSTRIA