Pentru mulți oameni, deținerea unei mașini personale este asociată cu libertatea de mișcare, confortul și independența. Mașina permite deplasări rapide și flexibile, devenind adesea o parte esențială a vieții de zi cu zi. Cu toate acestea, un nou studiu sugerează că o dependență excesivă de automobil poate avea consecințe negative asupra bunăstării personale, punând sub semnul întrebării beneficiile pe care le asociem de obicei cu posesia unui vehicul.
Într-o țară precum SUA, unde nouă din zece gospodării dețin cel puțin o mașină, vehiculul personal este asociat frecvent cu libertatea de mișcare. Cu toate acestea, un nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la Arizona State University dezvăluie că dependența excesivă de mașină poate avea efecte negative asupra bunăstării.
CITIȚI ȘI ► Camerele de deasupra semafoarelor – Ce trebuie să știe toți șoferii
Statistici și context
În SUA, cu o populație de aproximativ 341 milioane de oameni, există peste 290 milioane de autovehicule. Jumătate dintre drumurile parcurse sunt mai scurte de cinci kilometri, ceea ce evidențiază utilizarea intensă a mașinilor chiar și pentru distanțe mici. Studiul, condus de Rababe Saadaoui, specialistă în urbanism, a fost publicat în revista de specialitate Travel Behaviour and Society și analizează legătura dintre dependența de mașină și satisfacția personală.
Cum influențează mașina bunăstarea?
Potrivit rezultatelor studiului, deținerea unei mașini este percepută ca fiind comodă, practică și fiabilă, oferind o senzație de libertate. Totuși, atunci când oamenii devin excesiv de dependenți de mașină, aceste beneficii dispar, iar efectele negative devin predominante.
Cercetătorii au observat că fericirea scade atunci când mașina este utilizată pentru mai mult de 50% din deplasările zilnice. Principalele dezavantaje raportate de participanți includ:
- Lipsa mișcării fizice;
- Izolarea socială, prin reducerea interacțiunilor cu alte persoane;
- Costurile financiare mari asociate cu întreținerea și utilizarea mașinii.
O problemă sistemică, nu doar individuală
Cercetătorii nu recomandă renunțarea completă la mașină, ci sugerează găsirea unui echilibru în utilizarea acesteia. Totuși, problema dependenței de mașină este adânc înrădăcinată în structura urbană a multor zone din SUA. Rababe Saadaoui atrage atenția asupra unor factori precum supra-construirea parcărilor, care contribuie la dispersia urbană, și dezvoltarea centrelor comerciale masive, care oferă mai mult spațiu pentru mașini decât pentru oameni.
Aceste caracteristici ale infrastructurii limitează alternativele de mobilitate, cum ar fi transportul public sau mersul pe jos, accentuând dependența de autovehicule.
CITIȚI ȘI ► Frânarea la vederea unui radar. Tot ce trebuie să știe șoferii pentru evitarea amenzilor
Ce poate fi făcut?
Pentru a reduce această dependență, politicienii, urbanistii și planificatorii sunt invitați să ia măsuri care să promoveze un stil de viață mai echilibrat. Printre soluțiile propuse se numără investiții în transportul public, crearea de infrastructuri pentru biciclete și dezvoltarea unor comunități mai compacte, unde serviciile esențiale sunt accesibile pe jos sau cu mijloace alternative de transport.