in

Cum arată plămânii bolnavilor de Covid-19, diferenţa la radiografiile unui tânăr și a unui bătrân sunt clare

plămânii bolnavilor Covid-19

Scepticismul este cuvântul de ordine în ceea ce priveşte pandemia de coronavirus. Sunt tot mai puţini cei care cred în puterea acestui virus, majoritatea comparându-l cu o simplă răceală, iar alţii vorbesc despre conspiraţii şi despre o boală inventată.

Toţi cer dovezi. Astfel, “Ziarul de Iaşi” a luat două cazuri extreme, ambele internate şi vindecate la Spitalul de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” şi le-a comparat plămânii, în urma radiografiilor. Primul caz este al unui pacient tânăr, de 27 de ani, fără boli asociate şi cu o formă uşoară de boală, iar celălalt al unui pacient de 88 de ani, cu multiple comorbidităţi şi cu cinci-şase zile internare la Terapie Intensivă. “Când plămânul devine «alb», moartea poate surveni oricând, şi asta, în cazul SARS COV 2, se poate întâmpla şi de pe o zi pe alta”, a subliniat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”.

Dacă plămânii nu funcţionează, decesul poate surveni în mai puţin de şase minute

Plămânul este organul responsabil de trecerea oxigenului din aerul inspirat, în sânge. Totul se produce în câteva secunde la nivelul alveolelor plămânilor. În timpul inspiraţiei, aerul încărcat cu oxigen traversează traheea, ajunge la bronhii, respectiv la sacii alveolari. Apoi, trece prin pereţii subţiri ai alveolelor şi intră în fluxul sangvin.

Dacă plămânii nu funcţionează, oxigenul nu ajunge la celelalte organe vitale, care capitulează rând pe rând, iar decesul poate surveni în mai puţin de şase minute. Noul coronavirus pătrunde în organism prin căile respiratorii superioare şi coboară spre căile respiratorii inferioare. “În cazul inflamaţiei provocate de SARS COV2, vorbim de o distrugere continuă a pereţilor alveolari, care poate merge până la sugrumarea sistemului. La nivelul plămânilor, virusul se îngroapă adânc în celule, unde se înmulţeşte foarte rapid.

Apar acele pete albe pe radiografii. În cazul pacientului tânăr, de 27 de ani, fără comorbidităţi, se observă că aceste pete sunt puţine, fiind vorba de o formă uşoară de boală, care a necesitat atenţie, dar care nu a ridicat probleme nici la negativare şi nici la recuperare. Situaţia însă se schimbă radical atunci când e vorba de un pacient vârstnic, cu multiple comorbidităţi, printre care şi hipertensiune arterială, cum este a doua radiografie şi unde se vede că plămânii sunt afectaţi în proporţie 70%”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

În cazurile severe, plămânii devin «albi»

Bătălia sistemului imunitar al pacientului COVID 19 se dă în plămâni, în principal. În cazul organismului tânăr, fiind vorba despre un virus nou, sistemul imunitar răspunde zgomotos, iar celulele imunitare acţionează atât asupra celor virusate, cât şi asupra ţesuturilor. În cazul infecţiei cu SARS COV2, fluxul de oxigen care pleacă în sânge este mult diminuat astfel încât celulele afectate nu pot fi reparate sau înlocuite şi deci nici sistemul imunitar nu poate fi susţinut.

“Odată instalată infecţia, ca urmare a inflamaţiei provocate, treptat, plămânii se umplu de lichid, iar la pacient apare senzaţia de înec, de sufocare. Acele pete albe de pe radiografii, aşa cum este şi cazul pacientului de 88 de ani, devin compacte, se extind. Practic, în cazurile severe, plămânii devin «albi». Totul este şi mai complicat când e vorba şi de HTA sau alte comorbidităţi.

Această infecţie provoacă cheaguri de sânge, pacientul prezintă o coagulare crescută, drept pentru care se ajunge la acea tromboză masivă. Aici intervine Terapia Intensivă şi rolul ventilatorului care măreşte fluxul de oxigen transmis de plămâni. Noi practicăm, de regulă, în cazul bolnavilor COVID 19 ventilaţia noninvazivă, unde avem experienţă de mai bine de opt ani”, a mai precizat Carmen Dorobăţ.

Prin infecţia cu SARS COV 2 se ajunge la o distrugere anatonimcă celulară şi de aici apare şi greutatea recuperării. Cu cât pacientul stă mai mult la Terapie Intensivă, cu atât recuperea este mai de durată. Şi asta pentru că, în cazul intubării, de exemplu, muşchii respiratori se atrofiază în câteva ore, iar odată cu sedarea pacientului, se instalează starea de slăbiciune. Din punct de vedere anatomic, al sistemulul respirator, al plămânilor, refacerea acestora poate fi un drum lung şi anevoios. Cât de lung? “Între câteva luni sau niciodată”, a subliniat Carmen Dorobăţ.

Dezvăluiri șocante despre metodele folosite la academia de balet din Viena: elevii erau sfătuiți să fumeze pentru a rămâne slabi

Lista țărilor din ”ZONA VERDE”, intrată în vigoare de marţi. Persoanele care vin din Austria, exceptate de la măsura carantinării