Specialiștii trag semnale de alarmă cu privire la viitorul pensionarilor din România: peste 20-30 de ani, ţara va avea o populație mai mică, mai îmbătrânită, cu mai mulți pensionari decât salariați, iar pensiile de la stat ar putea să fie prea mici pentru a reprezenta un sprijin real la bătrânețe. Opțiunile de pensii private sunt o soluție, însă nu pentru toți românii, care riscă să fie „condamnați la sărăcie”. În acest context, creșterea vârstei de pensionare pare soluția cea mai plauzibilă, mai ales că și alte state europene tind să adopte aceeași măsură.
Președintele CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, Adrian Codîrlașu, crede că sistemul actual de pensii în care actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari, „funcționează atât timp cât populația crește, când sunt suficient de mulți angajați care să susțină pensionarii dintr-un anumit moment”. El explică faptul că, peste 20-30 de ani, în momentul în care numărul de pensionari va deveni mai mare decât cel al salariaților, sistemul va deveni nesustenabil.
Primul mare șoc va veni, în opinia specialiștilor, mult mai repede, în perioada 2030-2035, când începe să se pensioneze generația decrețeilor. În această perioadă numărul de pensionări va crește cu circa 60.000-70.000 de persoane anual, adică cu un sfert mai mult decât în mod normal. „Atunci va fi nevoie de și mai multe reurse pentru sistemul public de pensii”, subliniază Adrian Codîrlașu.
În acest context, scenariul legat de majorarea până la 70 de ani a vârstei de pensionare pentru persoanele care își doresc să mai muncească ar putea deveni realitate. „Cel mai probabil în următorii zece ani”, spune Adrian Codîrlașu, mai cu seamă că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică și ale Comisiei Europene, România ar urma să aibă o populație mai mică, estimările variind între 14-16 milioane de locuitori pentru anul 2050.
Au românii bani să cotizeze pentru o pensie privată?
Un român care are un salariu mediu net de circa 4.000 de lei, adică 833 de euro, în prezent, ar urma să aibă, după 35 de ani de contribuții, o pensie de la stat de doar 1.275 de lei, ceea ce înseamnă 265 de euro, arată o analiză a CFA România. Dacă ar avea contribuții și la Pilonul II, adică pensia privată obligatorie, ar mai primi în plus circa 400 de lei, sub o sută de euro.
Toate acestea, în condițiile în care, coșul minim de consum pentru un trai decent, era în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert.
Problema este că, în prezent, în România, din totalul celor peste 5,3 milioane de salariați, aproape un sfert primesc salariul minim pe economie, adică circa 1.350 de lei (281 de euro).
Lor li se mai adaugă, subliniază Victoria Stoiciu, coodonatoarea de programe a Fundației Friedrich Erbert, și cele aproximativ două milioane de români care trăiesc în mare parte din agricultura de subzistență și care, practic, nici măcar nu reușesc să aibă contribuții la pensie, nici măcar pentru cea de la stat.
„Pentru aceste categorii, este practic o utopie să vorbești despre pensie privată”, spune Victoria Stoiciu. „Vă imaginați că omul de rând, care trăiește toamna vânzând câteva kilograme de ardei sau de cartofi, lucrează în agricultura de subzistență, nu are bani să își plătească asigurarea de sănătate calculată la nivelul salariului minim, dar să cotizeze pentru o pensie privată [este exclus]”, spune Stoiciu.
Ea atrage atenția că acești oameni sunt „condamnați la sărăcie” și nu se vor putea întreține decât din puținii bani care reprezentați de ajutoarele sociale sau, cei mai norocoși, din pensia minimă, dacă au reușit să contribuie timp de 15 ani.