Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kovesi, anunță MAE, într-un comunicat de presă.
Termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere era ziua de miercuri.
„Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției”, conform MAE.
Astfel, arată sursa citată, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai „pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată”.
„Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai”, conform sursei citate.
MAE arată că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.
„În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. (…)”, menționează MAE.
La data de 5 mai, CEDO a pronunțat hotărârea în cazul Kovesi contra România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare.
Cauza a avut la bază plângerea formulată de fosta șefă a DNA cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
De asemenea, Kovesi a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.
Act de trădare
„Nici în timpul Anei Pauker diplomația română nu a trădat interesul național cum o face sub conducerea lui Bogdan Aurescu”, a comentat fostul ministru de Externe Adrian Severin.
„Decizia MAE de a nu utiliza toate mijloacele în apărarea statului român, parte în procesul Koveși împotriva României, aflat pe rolul CEDO, este un act de trădare care se încearcă a fi acoperit prin argumente asociind incompetența, servilismul, reaua credință și prostia patentă.
Nu poți întări autoritatea procurorilor transformându-i în altceva decât sunt; respectiv în agenți ai statului care acționează, în limitele unei anumite autonomii profesionale, sub autoritatea șefilor ierarhici și a Ministrului Justiției. Independenți sunt judecătorii.
Nu poți confunda statutul procurorului, care se bucură de autonomie în raport cu factorul politic, cu cel al șefilor unor structuri organizatorice ale Ministerului Public, numiți și revocați pe criterii de oportunitate politică / managerială.
Nu poți trata decretele Președintelui Republicii, emise în exercitarea atribuțiilor sale constituționale, și de aceea supuse controlului CCR, atunci când sunt direct producătoare de efecte juridice, cu actele administrative ordinare, emise în aplicarea legilor infraconstituționale, și care pot fi atacate în contenciosul administrativ. (Miniștrii ar putea, oare, ataca în justiție decretele privind revocarea lor? Ar fi un haos constituțional. De ce ar putea-o face șeful unei direcții a Ministerului Public?!)
Nu poți invoca, pentru justificarea deciziei de a abandona apărarea statului român în fața instanțelor europene, avize sau recomandări ale unor instituții suprastatale care neagă prevederile Constituției României. Aceasta cu atât mai mult cu cât conținutul acelor avize și recomandări face chiar obiectul procesului în cauză.
Statul de drept trebuie întărit. Dar statul de drept înseamnă guvernarea în baza legii, iar Constituția este “legea legilor”. Statul de drept nu poate fi consolidat împotriva Constituției și în disprețul principiilor democratice.
Ca fost ministru de externe, mândru de diplomații cu care am lucrat, nu pot spune celor care au pus umărul la consumarea acestui act de trădare, decât “Să vă fie rușine!” În calitate de cetățean român nu pot decât să sper că trădătorii vor plăti pentru faptele lor.”, a scris Adrian Severin.