Testul degetului mare a câștigat popularitate în ultimii ani datorită simplității sale și conținutului informativ oferit de profesioniști din domeniul medicinii. În acest articol, Aurelio Rojas, cardiolog specializat în sănătatea aortei, ne va explica metoda. Într-o postare recentă pe contul său de Instagram, medicul explică faptul că acest test poate servi drept semn de avertizare în anumite contexte clinice legate de riscul de probleme cardiace. Videoclipul, însoțit de un text detaliat, a generat un mare interes în rândul celor care doresc să prevină din timp bolile cardiovasculare. Aflăm toate detaliile în continuarea articolului, despre acest test simplu pentru depistarea bolilor cardiace.
Test simplu pentru depistarea bolilor cardiace
Testul este foarte ușor de verificat: constă în îndoirea degetului mare spre palmă și verificarea dacă acesta se extinde dincolo de marginea mâinii. „Dacă poți îndoi degetul mare spre palmă și să-l extinzi dincolo de marginea mâinii… este pozitiv”, spune Rojas. Această manevră poate dezvălui semne indirecte de laxitate a țesutului conjunctiv, în special a colagenului, o substanță fundamentală în structura aortei. Deși un rezultat pozitiv nu implică neapărat o boală, acesta poate fi legat de un risc mai mare la persoanele predispuse.
Adică, dacă, atunci când poziționați mâna așa cum se arată în videoclip, degetul mare nu se extinde dincolo de marginea palmei, ar putea fi un semn de laxitate a țesutului conjunctiv. Acest lucru nu indică neapărat o problemă, dar ar trebui evaluat dacă există un istoric al acesteia sau factori de risc. Acesta este considerat un rezultat negativ și nu are de obicei implicații clinice.
Citeşte şi: Adio celor doi litri de apă pe zi: Câtă cantitate ar trebui să bei, conform unui studiu japonez
„Un test pozitiv nu vrea să înseamne că veţi avea un anevrism”, indică cardiologul, „dar poate fi un semn indirect al laxității țesutului conjunctiv (cum ar fi colagenul), care în unele cazuri este asociat cu un risc mai mare.” În acest sens, Rojas recomandă evaluarea istoricului familial și a afecțiunilor anterioare ale pacientului. În special dacă au existat cazuri de anevrism, moarte subită fără o cauză clară sau boli ereditare precum sindromul Marfan, Ehlers-Danlos sau Loeys-Dietz. O valvă aortică bicuspidă sau hipertensiunea arterială necontrolată pot fi, de asemenea, considerate factori de risc.
Când să te testezi?
Dacă gestul este pozitiv și există oricare dintre aceste simptome, specialistul recomandă menționarea acestuia la următoarea vizită la medic sau cardiolog. „Nu este nevoie să mergeți la camera de gardă sau să solicitați teste în masă”, subliniază Rojas. Dar, acesta consideră că ar putea fi utilă efectuarea unei ecocardiografii sau a unei angiograme CT dacă profilul pacientului o impune. În acest fel, modificările structurale pot fi detectate din timp, fără a recurge la alarmism sau examinări inutile.
Pe lângă contextul clinic, Rojas subliniază importanța menținerii unui nivel sănătos de colagen. O proteină esențială pentru elasticitatea vaselor de sânge. „Colagenul este afectat de fumat, stres oxidativ cronic, deficit de proteine, vitamina C, zinc, magneziu sau omega-3”, subliniază el. Prin urmare, o dietă sănătoasă, hidratarea, odihna și tensiunea arterială controlată sunt esențiale pentru protejarea aortei și reducerea riscului de complicații. Referința științifică pe care o citează provine din American Journal of Cardiology și Aortic Institute de la Universitatea Yale, conform elconfidencial.com.(Foto: Canva Pro)