Țara care s-a îmbogățit prea mult: Odată o națiune modestă din nordul Europei, a devenit un simbol al prosperității globale după descoperirea unor vaste rezerve de petrol. În doar câteva decenii, a reușit să construiască unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, evaluat la peste 2 trilioane de dolari – adică aproximativ 340.000 de dolari pentru fiecare cetățean. Totuși, dincolo de acest succes remarcabil, se conturează o problemă alarmantă: bogăția devine o piedică în calea progresului.
Țara care s-a îmbogățit prea mult: Averea care aduce confort, dar și stagnare
În anii 1960, descoperirea unor vaste rezerve de petrol și gaze în Marea Nordului și în apele teritoriale norvegiene a transformat Norvegia în al treilea cel mai mare exportator de energie din lume și una dintre cele mai bogate zece țări la nivel global după PIB. Dar, în ciuda stabilității economice și a unei monede rezistente în fața crizelor globale, țara pare prinsă acum într-un cerc vicios al confortului. Doar 4% din fondul petrolier este utilizat pentru bugetul național, iar restul este păstrat pentru viitor – o decizie prudentă, dar tot mai contestată. Criticii spun că acest fond, care ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung, devine o plasă de siguranță care demotivează muncă, inovația și asumarea riscurilor.
Tot mai mulți norvegieni se bucură de o viață relaxată, cu doar patru zile de muncă pe săptămână, program redus și un accent tot mai mare pe vacanțe. În loc să stimuleze performanța, această mentalitate riscă să submineze tocmai fundamentele pe care a fost construită prosperitatea țării.
Citiți și ► De la un sat pescăresc, la epicentrul luxului: acesta este cel mai bogat loc din Italia
„Am primit de șase ori salariul nostru anual în conturi. Putem alege calea cea mai ușoară – și fix asta facem”
Norvegia se confruntă cu o scădere alarmantă a performanței școlare. În ciuda celor mai mari investiții per elev din spațiul OCDE, rezultatele la testele internaționale scad constant. În plus, rata concediilor medicale a atins 27,5 zile anual per angajat – de patru ori mai mult decât media OCDE. Iar datoriile gospodăriilor au ajuns la cele mai ridicate cote din întreaga organizație, conform ynetnews.com.
Aceste cifre par incompatibile cu imaginea unei națiuni-model. Economistul Martin Bech Holte avertizează că Norvegia riscă să devină o „economie leneșă”, lipsită de competitivitate și viziune. În noua sa carte – „Țara care a devenit prea bogată” – el susține că mentalitatea de moștenitor a înlocuit spiritul antreprenorial.
Bech Holte aduce în prim-plan faptul că Norvegia nu mai este un magnet pentru talente. Inovatorii și antreprenorii părăsesc țara, frustrați de un sistem fiscal perceput ca fiind ostil succesului și de o cultură publică în care performanța nu mai este un criteriu de valoare. Cu toate acestea, cheltuielile sociale cresc, iar deficitul bugetar este tolerat tocmai pentru că „banii din petrol” vor acoperi totul.
Autorul pledează pentru reforme urgente: reducerea taxelor, control strict al cheltuielilor publice și stimularea cercetării și dezvoltării. „Am primit de șase ori salariul nostru anual în conturi. Putem alege calea cea mai ușoară – și fix asta facem”, avertizează el.