Un nou studiu sugerează că orele lungi de muncă nu numai că pot fi dăunătoare pentru sănătate, dar ar putea și modifica structura creierului. Cercetarea, publicată marți, a descoperit „modificări semnificative” în creierul persoanelor suprasolicitate. O combinație de suprasolicitare fizică, emoțională și lipsă de odihnă. Cercetarea a fost realizată de doi oameni de știință de la Universitatea Chung-Ang din Coreea de Sud și de la Universitatea Yonsei. Aceștia au urmărit 110 lucrători din domeniul sănătății, clasificați în grupuri „suprasolicitați” și „nesuprasolicitați”. În Coreea de Sud, unde 52 de ore de muncă pe săptămână este maximul legal, suprasolicitarea a devenit o problemă de sănătate publică. Care, bineînțeles este deja o problema la nivel mondial. Aflăm toate informațiile despre acest studiu privind efectele nocive ale suprasolicitării la muncă.
Studiu privind efectele nocive ale suprasolicitării la muncă
Grupul suprasolicitat — adică cei care lucrau 52 sau mai multe ore pe săptămână — era format din 32 de persoane. Acestea, în medie, erau mai tinere și fuseseră angajate de mai puțin timp. Aveau un nivel de educație mai ridicat în comparație cu cei care lucrau ore standard.
Comparând datele dintr-un alt studiu și scanările RMN, cercetătorii au putut utiliza o tehnică de neuroimagistică pentru a analiza volumul creierului lucrătorilor. Tehnica le-a permis să identifice și să compare diferențele în nivelurile de materie cenușie în diferite regiuni ale creierului. În timp ce aplicarea analizei bazate pe atlas le-a permis să identifice și să eticheteze structurile pe scanările cerebrale. „Persoanele care au lucrat 52 sau mai multe ore pe săptămână au prezentat modificări semnificative în regiunile creierului asociate cu funcția executivă și reglarea emoțională, spre deosebire de participanții care au lucrat ore standard”, au declarat cercetătorii într-un comunicat de presă.
Citește și: Alegeri prezidențiale 2025: toate secțiile de votare din Austria, lista actualizată pentru turul II
Zonele creierului care au prezentat un volum crescut au inclus girusul frontal mijlociu, care joacă un rol important în funcțiile cognitive, atenție, memorie și procesele legate de limbaj. Precum și insula, care este implicată în procesarea emoțională, conștientizarea de sine și înțelegerea contextului social. Cercetătorii cred că descoperirile lor sugerează o „potențială relație” între creșterea volumului de muncă și modificările acestor părți ale creierului, oferind o bază biologică pentru provocările cognitive și emoționale raportate de persoanele suprasolicitate.
Citește și: Creșteri salariale semnificative pentru mii de angajați din Austria, începând din mai 2025
Joon Yul Choi, coautor al studiului și profesor asistent în cadrul Departamentului de Inginerie Biomedicală de la Universitatea Yonsei, a declarat pentru CNN că aceste schimbări ar putea fi cel puțin parțial reversibile dacă factorii de stres din mediu sunt inversați. Totuși, revenirea la starea inițială a creierului ar putea dura mult mai mult.
„Dovezi noi importante”
Cercetările anterioare au găsit dovezi ale impactului negativ asupra sănătății, a orelor lungi de lucru. În 2021, un studiu comun al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a estimat că suprasolicitarea cauzează peste 745.000 de decese anual. De asemenea, s-a constatat că orele lungi de lucru cresc riscul de diabet la femei și contribuie la declinul capacității cognitive.
Cine ne obligă să lucrăm atât de multe ore?
Acum s-ar putea să aveți o bază științifică clară, pentru a vă reduce timpul de lucru. „Guvernele, angajatorii și lucrătorii pot lua măsuri pentru a proteja sănătatea lucrătorilor în timpul zilelor lungi de lucru”, a sfătuit Pega. Invocând legi, reglementări și politici care pot asigura un program de lucru sănătos.
„Utilizarea echipamentelor de scanare a creierului pentru a oferi explicații neurologice oferă noi dovezi puternice care leagă suprasolicitarea de modificările structurale ale părților creierului implicate în funcția executivă și reglarea emoțională”, a spus el. Este un studiu de mici dimensiuni, efectuat pe 110 lucrători din domeniul sănătății din Coreea. Însă, deoarece se bazează pe măsurători neurologice robuste și se concentrează pe mecanismele fundamentale (suprasolicitare și oboseală) care pot afecta pe oricine, concluziile principale sunt relevante în general”, a adăugat Gifford. Studiul a fost publicat în revista Occupational and Environmental Medicine, scrie cnnespanol. (Foto: Canva Pro)