Da, ceea ce au mâncat (sau nu au mâncat) bunicii tăi poate influența sănătatea și bunăstarea ta prin mecanisme epigenetice. Aceste mecanisme nu schimbă secvența ADN-ului, dar influențează modul în care genele sunt exprimate, afectând predispoziția la anumite boli, metabolismul și chiar comportamentul. Cum funcționează? Experiențele nutriționale din viața bunicilor, mai ales în perioade critice precum pubertatea sau sarcina, pot provoca modificări epigenetice care activează sau dezactivează genele implicate în metabolism, imunitate și alte funcții esențiale. Mai mult, influențează riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare sau obezitatea sau afectează sănătatea mentală, existând legături între epigenetică și predispoziția la depresie sau anxietate. Haideți să aflăm mai multe detalii. Continuați să citiți mai jos
Ceea ce au mâncat bunicii tăi îți afectează sănătatea și bunăstarea
Ludwig Feuerbach spunea deja în 1850 că „ești ceea ce mănânci”: dar ceea ce filosoful german nu știa este că ești și ceea ce bunicii tăi au mâncat (sau mai bine zis ce nu au mâncat). Un studiu al Universității Tulane din New Orleans (SUA), publicat în jurnalul „Heliyon”, arată că ceea ce lipsește în alimentația unei persoane poate afecta și sănătatea descendenților acestora de -a lungul mai multor generații. Astfel, foametea într-o generație poate provoca consecințe genetice dăunătoare în următoarea, dar rămân îndoieli cu privire la câte generații ar putea fi afectată de o criză nutrițională. Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă când găsești ouă cu două gălbenușuri: mai trebuie să le mănânci?
Cercetătorii au descoperit că atunci când șoarecii perechi au fost hrăniți cu o dietă săracă în proteine, urmașii lor (în următoarele patru generații chiar) au avut greutate mai mică la naștere și rinichi mai mici, un factor de risc major pentru boala cronică de rinichi și hipertensiune arterială. Ulterior, experții au încercat să corecteze alimentația urmașilor, dar nu a avut niciun efect. Astfel, și generațiile următoare au continuat să se nască cu un număr scăzut de nefroni, unitățile vitale de filtrare care ajută rinichii să elimine deșeurile din sânge. În timp ce mai sunt multe de făcut pentru a determina dacă descoperirile pot fi aplicate oamenilor, rezultatele subliniază potențialul ca penuria de alimente sau malnutriția să conducă la zeci de ani de consecințe negative asupra sănătății. Continuați să citiți
Citește și: 6 bucătari au fost întrebați care ulei este cel mai bun pentru prăjit: au dat același răspuns
Descoperirile pot fi aplicate oamenilor? O avalanșă
Ceea ce au mâncat bunicii tăi îți afectează sănătatea și bunăstarea: „Este ca o avalanșă”, a spus autorul principal Giovane Tortelote, profesor asistent de nefrologie pediatrică la Școala de Medicină a Universității Tulane. „Ai crede că ai putea corecta dieta în prima generație și problema s-ar termina aici. Dar chiar dacă au o dietă bună, generațiile următoare (nepoți, strănepoți, stră-strănepoți) se pot naște cu o greutate mai mică la naștere și un număr scăzut de nefroni, deși nu au experimentat niciodată foamete sau o dietă scăzută în proteine”, adaugă el. În timp ce alimentația mamei este crucială pentru dezvoltarea bebelușului, studiul a constatat că urmașii din prima generație au fost afectați negativ, indiferent dacă mama sau tatăl au consumat o dietă cu deficit de proteine, relatează telecinco.es. Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă să dormi mereu cu șosete, conform psihologiei
Când începe normalizarea?
Cercetătorii au studiat patru generații de urmași al căror de nefroni au început să dea semne de normalizare în a treia și a patra generație. Tortelote spune că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina care generație își recăpătă dezvoltarea adecvată a rinichilor și de ce trăsătura este transmisă în primul rând. „Este absolut importantă alimentația mamei, dar se pare că există și ceva epigenetic de la tată care reglează buna dezvoltare a rinichilor”, explică expertul. Continuați să citiți
În cele din urmă, studiul aruncă, de asemenea, lumină asupra unei mai bune înțelegeri a cauzelor care stau la baza bolii renale cronice, a opta cauză de deces în Statele Unite. „Dacă te naști cu mai puțini nefroni, ai mai multe șanse să suferi de hipertensiune arterială, dar cu cât ai mai multă hipertensiune arterială, cu atât vei suferi mai multe leziuni la nivelul rinichilor. Deci este un ciclu oribil și o criză de sănătate publică care ar putea afecta oamenii de 50-60 de ani dacă aplicăm acest lucru la speranța de viață umană”, adaugă medicul nefrolog.