Într-o societate tot mai diversă, integrarea nu este doar un concept abstract, ci un test real pentru coeziunea socială. Potrivit barometrului integrării realizat în mai 2025 de Institutul Peter Hajek pentru Fondul Austriac pentru Integrare (ÖIF), integrarea străinilor a devenit a doua cea mai mare sursă de îngrijorare pentru austrieci, după inflație și problemele din sistemul de sănătate.
Sondajul, care a inclus un eșantion reprezentativ de 1.000 de cetățeni austrieci cu vârsta peste 16 ani, arată că 64% dintre respondenți sunt adesea preocupați de integrarea refugiaților și imigranților. Este un procent semnificativ, ce reflectă o anxietate socială profundă, alimentată și de percepția privind răspândirea islamului politic (62%), conflictele între grupurile de origine diferită (56%) și frica de o nouă criză a migrației precum cea din 2015 (49%).
Probleme-cheie: limba, valorile și educația
Printre cele mai mari provocări ale integrării sunt invocate lipsa cunoștințelor de limba germană (59%), atitudinile față de femei (56%), influența islamului politic (56%) și percepția unei exploatări a sistemului social (56%). Comparativ cu toamna lui 2024, îngrijorările legate de aceste aspecte au crescut semnificativ, în special în ceea ce privește dificultățile de integrare în școli (+14 puncte procentuale) și formarea de cartiere cu densitate mare de imigranți (+7 puncte procentuale).
În ceea ce privește conviețuirea cotidiană, majoritatea austriecilor (64%) o consideră mai degrabă proastă. Dar percepțiile variază în funcție de grup: conviețuirea cu refugiații ucraineni este evaluată pozitiv de 54% dintre respondenți, în timp ce 68% au o percepție negativă despre relațiile cu musulmanii. De asemenea, în timp ce la locul de muncă colaborarea este văzută într-o lumină pozitivă, în spațiul public, zonele rezidențiale și școli, opiniile sunt mult mai critice.
CITIȚI ȘI ► Austria introduce un program de integrare obligatoriu pentru străini încă „din prima zi”
Măsuri stricte și așteptări clare din partea majorității
Austriecii cer integrare condiționată și obligatorie. Aproape 9 din 10 persoane (88%) susțin ca refugiații să fie obligați să învețe limba germană într-un anumit interval de timp, iar în caz de nerespectare, să li se reducă ajutoarele sociale. Aceste opinii se aliniază și altor măsuri considerate necesare: interzicerea căsătoriilor forțate și a celor sub 18 ani (85%), interzicerea vălului islamic pentru fetele sub 14 ani în școli (74%) și combaterea extremismului religios.
În plus, majoritatea susține suspendarea reunirii familiale pentru refugiați (56%), în timp ce doar 9% se opun complet acestei măsuri. Este o dovadă clară a cerințelor societății privind limitarea migrației în formele ei pasive, până la o integrare efectivă.
CITIȚI ȘI ► 2.500 de euro sau închisoare: Austria trece la măsuri dure împotriva refuzului de integrare
Integrarea: responsabilitate comună, dar mai mult în sarcina imigranților
Un alt aspect interesant este percepția asupra responsabilității integrării: 61% consideră că aceasta revine în primul rând imigranților, în timp ce 39% recunosc și un rol pentru austrieci în acest proces. De asemenea, 88% sunt de părere că imigranții trebuie să se adapteze la cultura austriacă, în timp ce doar 7% nu văd necesară această adaptare.
În mod paradoxal, în ciuda criticilor și a exigențelor, 70% dintre austrieci apreciază că oferta de măsuri de integrare este suficientă, un salt de 9 puncte procentuale față de noiembrie 2024.
Rezultatele barometrului din 2025 arată că austriecii nu resping neapărat imigrația, dar cer implicare, asumare și adaptare reală din partea celor care aleg să trăiască în această țară. Limba, valorile occidentale și respectarea normelor devin repere fundamentale în procesul de integrare.