Ce înseamnă „patrie” pentru austrieci: Un nou studiu realizat de Institutul Peter Hajek, la cererea Fondului de Integrare din Austria, analizează percepțiile austriecilor asupra conceptului de „patrie” (Heimat) și modul în care acestea au fost influențate de migrație și globalizare. Sondajul, desfășurat între mai și iunie 2023, oferă o imagine de ansamblu asupra valorilor și normelor importante pentru cetățeni, evidențiind creșterea îngrijorărilor legate de pierderea identității culturale.
Importanța conceptului de „patrie”
Ce înseamnă „patrie” pentru austrieci – Cuvântul „Heimat” (patrie, acasă, cămin), care desemnează un loc fizic și emoțional, are un sens complex în limba germană. Sondajul a vrut să afle modul în care se simte populația despre acest subiect: care este atitudinea față de termeni precum „patrie” și „Austria”? Și care sunt valorile și normele sociale importante? Sondajul „Ce crede Austria?” a fost realizat de institutul de cercetare a opiniei Peter Hajek în numele Fondului de integrare, la sfârșitul lunii mai și mijlocul lunii iunie. Studii similare din 2018 și 2020 permit comparații în timp.
Citiți și: Există limită de vârstă pentru solicitarea cetățeniei austriece?
63 și 62 la sută dintre cei chestionați consideră termenii „patrie” și „Austria” foarte pozitivi. Această atitudine este deosebit de pozitivă în rândul persoanelor de peste 60 de ani, cu calificări educaționale mai scăzute și cu o credință religioasă catolică, explică Alexandra Siegl de la Institutul Hajek, citată de Kurier.at. Termeni precum „Europa” (35 la sută), „stat bunăstare” (27%) și „integrare” (23%) sunt evaluați ca fiind mai puțin simpatici.
Citiți și: Politician austriac: „Austria trebuie să se ocupe mai întâi de cetățenii săi, apoi de străini”
Ce înseamnă „patrie” pentru austrieci
Heimat (patrie/acasă) înseamnă „Austria” doar pentru 56 la sută dintre respondenți. Urmează orașul natal (42%) și locuința (casă, apartament, 37%). Europa este cu mult în urmă, cu 16 la sută care o consideră „acasă”: comparativ cu 2018, aceste valori au rămas relativ stabile. Situația este complet diferită când vine vorba de un alt subiect: 70 la sută dintre cei chestionați sunt convinși că preocupările legate de identitatea culturală a Austriei sunt justificate. În urmă cu șase ani, aceasta a fost de numai 57 la sută. Pentru sociologul și cercetătorul de piață Rudolf Bretschneider, acest rezultat este „o expresie a unei nesiguranțe generale tot mai mari în ceea ce privește propria identitate
Potrivit expertului, termenul de „heimat” devine cu atât mai important – în comunicarea politică. „Obișnuia să fie descurajat de majoritatea partidelor, dar recent chiar și președintele federal Alexander Van der Bellen a promovat termenul.” Prin urmare, Bretschneider susține că, în contextul integrării, accentul ar trebui să fie mai degrabă pe regulile generale ale civilizației decât pe particularitățile culturale.
Respectarea regulilor de către migranți
Studiul a întrebat și ce influențe negative sunt percepute asupra modului de viață în Austria. Respondenții au numit următorii factori importanți în integrarea imigranților și a celor care au dreptul la azil: recunoașterea tuturor legilor și regulilor austriece (78%), capacitatea de a-și asigura propriul trai (71%) și cunoașterea bună a limbii germane. (70%), de asemenea, acceptarea anumitor comportamente. Rezultatele în această categorie arată o problemă care este adesea discutată în legătură cu migranții musulmani.