Situație critică în bugetul Austriei, alertă financiară: experții vorbesc despre „scenariul negru”! O nouă lovitură pentru finanțele Austriei: deficitul bugetar va ajunge la 4,9% din PIB, mult peste ținta oficială de 4,5%, potrivit noilor calcule ale Ministerului Finanțelor. Anunțul vine într-un moment în care guvernul spera la o stabilizare fiscală, însă datele arată exact contrariul.
Situație critică în bugetul Austriei, alertă financiară
Cea mai alarmantă situație se regăsește la nivelul landurilor, unde datoriile regionale cresc accelerat, scrie exxpress.at. Viena este de departe cea mai mare problemă:
- 3,2 miliarde de euro deficit în 2025,
- 63% din totalul datoriilor tuturor landurilor,
- la un buget anual de 23 de miliarde – un dezechilibru major.
În toamnă, ministrul de Finanțe Markus Marterbauer (SPÖ) și secretarul de stat Barbara Eibinger-Miedl anunțau cu optimism o revenire spre 4,5% deficit și un parcurs de ajustare care ar fi dus Austria la 3% până în 2028, conform cerințelor UE. Noile cifre arată însă că acest scenariu devine tot mai puțin realist.
>>> Citiți și: Din 17 noiembrie, noua regulă AMS – aceasta schimbă lucrurile pentru TOȚI șomerii din Austria
Piața muncii pune presiune suplimentară pe buget
Potrivit WIFO, situația financiară se va deteriora și mai mult din cauza evoluțiilor negative pe piața muncii. Institutul estimează pentru 2026: 9.000 de șomeri în plus, față de prognoza inițială din luna mai, mult mai optimistă. Această creștere a șomajului va genera 220 milioane de euro costuri suplimentare pentru ajutoare sociale, indemnizații de șomaj și alte forme de sprijin.
Economiștii avertizează că planul bugetar actual riscă să nu mai poată fi susținut, în contextul în care veniturile nu cresc suficient, iar cheltuielile sociale se amplifică.
>>> Citiți și: Schimbări majore, important pentru românii care lucrează în Austria: reducerea timpului de lucru înainte de pensionare
Distanța față de regulile UE se mărește
Cu un deficit de 4,9% și cu perspective de șomaj crescute, Austria se îndepărtează de ținta de 3% impusă de Uniunea Europeană. „Drumul spre consolidare fiscală va dura mai mult decât a admis până acum guvernul”, spun experții. În plus, presiunea publică asupra administrației vieneze este tot mai mare, deoarece capitala generează peste jumătate din dezechilibrul fiscal regional.
Creșterea costurilor sociale, stagnarea economică și scăderea veniturilor din impozite creează un cerc vicios:
- mai mulți șomeri → costuri mai mari pentru stat,
- investiții reduse → creștere economică mai slabă,
- deficit mai mare → presiune pe politici fiscale.
Acest context lasă puțin spațiu pentru măsuri de relaxare fiscală, iar experții avertizează că următorii ani vor aduce decizii bugetare dificile.