Un studiu dezvăluie ce se întâmplă cu 15 ani înainte de diagnosticul crunt de scleroză multiplă. Aceasta este una dintre cele mai invalidante afecțiuni neurologice autoimune la adulții tineri, reprezentând principala cauză de dizabilitate non-traumatică. Boala atacă sistemul nervos central și evoluează în timp spre o deteriorare progresivă a mobilității și autonomiei. În prezent, peste 120.000 de persoane din Franța trăiesc cu acest diagnostic, iar peste 70% sunt femei. Deși nu există încă un tratament curativ, intervenția timpurie poate încetini semnificativ progresia bolii. Un nou studiu sugerează că semnele timpurii ale sclerozei multiple pot apărea cu 15 ani înainte de diagnostic.
Simptomele timpurii ale sclerozei multiple
Un studiu publicat pe 1 august 2025 în JAMA Network Open aduce o schimbare de paradigmă în modul în care este înțeleasă apariția sclerozei multiple. Cercetarea este coordonată de Dr. Helen Tremlett, neurolog și cercetător la Universitatea din British Columbia, și face parte dintr-un amplu program care investighează semnalele precoce ale acestei boli.
Analiza a fost realizată pe un eșantion de peste 2.000 de pacienți diagnosticați cu scleroză multiplă, comparați cu un grup de control format din peste 10.000 de persoane sănătoase. Echipa a evaluat istoricul medical al participanților pe o perioadă de până la 25 de ani înainte de diagnosticare. Rezultatele arată că diferențele în traseele de îngrijire medicală dintre cele două grupuri apar deja cu 15 ani înainte de apariția primelor semne neurologice clare.
Oboseala și anxietatea – semnale ignorate ani la rând
Cu aproximativ 15 ani înainte de diagnostic, persoanele care ulterior vor dezvolta scleroză multiplă încep să consulte mai des medicul de familie, în special pentru oboseală inexplicabilă, dureri sau stări de anxietate. La 12 ani înainte de diagnostic, aceste persoane apelează mai frecvent la specialiști în sănătate mintală.
Un alt studiu realizat de aceeași echipă a arătat că viitorii pacienți cu scleroză multiplă au de două ori mai multe afecțiuni psihice decât media populației generale. Aceste date susțin ideea că scleroza multiplă nu apare brusc, ci urmează o fază tăcută, nediagnosticată, în care corpul transmite deja semnale.
Citeşte şi: Pericol ascuns în pastilele „sănătoase”: Vitamina care poate accelera cancerul pulmonar
Problemele de vedere apar cu ani înainte de simptomele clasice
Pe măsură ce se apropie momentul diagnosticării, apar și semne fizice mai specifice. Cu aproximativ nouă ani înainte de diagnostic, cresc semnificativ consultările pentru probleme oculare, precum vederea încețoșată. Acestea sunt, de altfel, printre simptomele neurologice timpurii recunoscute în literatura medicală.
Între trei și cinci ani înainte de diagnostic, vizitele la camerele de gardă cresc considerabil, atingând un vârf chiar în anul confirmării diagnosticului. Această progresie a frecvenței consultațiilor reflectă o agravare treptată a simptomelor, deși ele rămân adesea nespecifice și greu de legat, în prima fază, de scleroză multiplă.
Speranța: tratamente mai timpurii și intervenții preventive
„Prin identificarea acestor semnale de avertizare timpurie, am putea fi capabili să intervenim mai devreme, fie prin monitorizare, fie prin strategii preventive sau sprijin personalizat„, a declarat Dr. Helen Tremlett pentru MedicalXpress. Cercetătoarea subliniază că această descoperire deschide noi direcții de cercetare privind biomarkerii neurologici timpurii, stilul de viață și alți factori declanșatori care ar putea contribui la dezvoltarea bolii.
Potrivit Asigurărilor de Sănătate din Franța, simptomele inițiale ale sclerozei multiple includ oboseală severă, probleme de vedere, slăbiciune musculară, dificultăți de echilibru, tulburări senzitive și probleme de control al vezicii urinare sau intestinelor. Luarea în considerare a istoricului de sănătate mintală și a frecvenței consultațiilor medicale ar putea ajuta la identificarea mai rapidă a pacienților aflați în fazele incipiente ale bolii.
Acest studiu a fost publicat pe 1 august 2025 în JAMA Network Open și este parte a programului de cercetare coordonat de Dr. Helen Tremlett de la Universitatea din British Columbia, conform topsante.com. (Foto: Canva Pro)