De la 10 aprilie 2026, fiecare cetățean din afara Uniunii Europene care trece printr-un aeroport sau punct de frontieră al spațiului Schengen va lăsa în urmă nu o ștampilă, ci o urmă digitală permanentă: fotografia feței, amprentele digitale și toate datele din documentul de călătorie. Sistemul de Intrare și Ieșire — cunoscut sub acronimul EES — devine pe deplin operațional în această lună, după o implementare treptată care a început în octombrie anul trecut, în 29 de state europene.
Bruxellesul prezintă acest sistem drept o modernizare necesară a controlului la frontiere, un instrument de combatere a imigrației ilegale, a fraudei documentare și a riscurilor de securitate. Realitatea concretă pentru milioane de călători — inclusiv pentru românii din diaspora care vin acasă cu pașaport britanic sau pentru cei cu proprietăți în UE fără permis de ședere — este că experiența trecerii frontierei s-a schimbat fundamental, iar coada la aeroport riscă să se transforme, cel puțin în prima perioadă, într-o așteptare de până la două ore.
Cine este vizat și ce date se colectează
Sistemul se aplică exclusiv cetățenilor din afara UE și din afara spațiului Schengen care intră pe teritoriul comunitar pentru sejururi scurte — maximum 90 de zile dintr-o perioadă de 180 de zile. Sunt vizați turiștii, oamenii de afaceri, dar și cei care dețin proprietăți în state membre, fără a avea permis de ședere. Cetățenii Regatului Unit, după Brexit, se încadrează integral în această categorie, indiferent de motivul călătoriei.
La frontieră, le vor fi colectate imaginea facială și amprentele digitale, alături de toate datele din documentul de călătorie utilizat. Irlanda și Cipru rămân, deocamdată, în afara sistemului și vor continua verificările manuale ale pașapoartelor. Potrivit Comisiei Europene, de la lansarea fazei pilot până acum, peste 240.000 de persoane au fost refuzate la intrare — din cauza documentelor expirate sau frauduloase, ori pentru că nu au putut justifica în mod convingător scopul vizitei.
Citiți și: Românii din diaspora pot obține acum cartea de identitate digitală cu cip
Oficialii europeni subliniază că EES nu înseamnă supraveghere în masă, ci trasabilitate la frontieră. Promisiunea este că datele biometrice vor rămâne în sistem timp de trei ani pentru cei care intră legal și de cinci ani în cazul unui refuz. Asociațiile pentru drepturile digitale și o parte din parlamentarii europeni ridică totuși semne de întrebare cu privire la modul în care aceste baze de date vor fi protejate, cine va putea accesa înregistrările și ce se întâmplă în cazul unui incident de securitate cibernetică.
Comisia asigură că sistemul respectă GDPR și că există garanții stricte, dar detaliile tehnice ale arhitecturii de stocare nu sunt complet publice. Ce e cert este că Europa a ales să înlocuiască hârtia cu datele biometrice — și că frontiera, în sensul ei clasic, nu va mai arăta la fel.