Pandemia i-a ţinut departe de casă pe românii din străinătate. Anul acesta, deşi, condiţiile de călătorie nu sunt tocmai simple, mulţi sunt decişi să revină în ţară. Dorul este prea mare. 200.000 de români au trecut graniţa doar în weekend-ul trecut, dublu faţă de anul 2020. Şi august este abia la început.
În 1993, Dragoş Gavrilovici a decis că nu mai poate sta în România. Şi-a sărutat soţia şi copiii, şi-a îmbrăţişat părinţii şi a plecat. După el, şi ceilalţi cinci fraţi. Iar părinţii au rămas nealinaţi.
„Părinţii au rămas singuri, bolnavi. Când venim acasă îl văd pe Dumnezeu, când plecăm îl văd pe diavol”, spune bărbatul, potrivit Observator News.
Belgia l-a adoptat, dar nu e „acasă”. Aşa că ce câştigă în Bruxelles investeşte în ţară. Speră că măcar copiii lui vor avea un viitor în România.
„Când văd casa mă bucur, ce am realizat, când ies pe stradă, când mă duc la primărie, mi se urcă părul în cap. Nimic, nu asfalt, apă curent, gaz, canalizare”, povesteşte Dragoş Gavrilovici.
În satul său, Bosanci, din judeţul Suceava, aproape că nu este casă fără maşină cu numere străine parcată la poartă. Clădiri noi, frumoase, ridicate în concedii de-a lungul anilor, cu bani câştigaţi muncind departe.
Domnicuţa Bivol este şi ea unul din cei două mii de localnici nomazi. „Noi venim cu banii din Belgia, îi cheltuim în România, ne întoarcem să mai facem. Aici e locul nostru, unde ne-am născut, ca acasă nu e nicăieri. Degeaba bani dacă nu venim acasă, să respectăm tradiţiile”, povesteşte femeia.
Un studiu recent arată că 60 la sută dintre românii din diaspora cheltuiesc în vacanţele din România între 1.000 şi 1.500 de euro, în timp ce 25 la sută sar de 2.000 de euro.
„Diaspora românească este o diasporă mai atipică faţă de altele în sensul că românii care au plecat la muncă în afară ţării păstrează legături mult mai strânse cu familiile, cu comunităţile din care au plecat”, declara sociologul Dan Petre.