O anchetă deschisă la Milano reînvie unul dintre cele mai tulburătoare capitole ale asediului de la Sarajevo: acuzațiile că cetățeni străini bogați — din Italia, SUA, Rusia și alte țări — ar fi plătit sume echivalente cu 80.000–100.000 de euro pentru a trage în civili blocați în oraș, ca formă de „turism de război”. Justiția bosniacă se ocupă de același dosar din 2020. Acum și Italia a intrat în anchetă. Lunetiștii erau probabil cel mai temut element al vieții sub asediu, deoarece atacau la întâmplare oamenii de pe străzi, inclusiv copii. Sarajevo se află într-un bazin înconjurat de munți, ceea ce făcea deosebit de ușoară izolarea și atacarea orașului.
Grupuri de italieni și persoane de alte naționalități, așa-numiți „turiști lunetiști”, ar fi participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților aparținând armatei lui Radovan Karadžić, fostul lider sârb bosniac care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid și alte crime împotriva umanității, pentru a fi transportați pe dealurile din jurul orașului Sarajevo, unde puteau trage în oameni de plăcere.
Ce se investighează
Procuratura din Milano examinează acuzațiile conform cărora, în timpul asediului Sarajevo din anii 1990, extremiști de dreapta și pasionați de arme din mai multe țări ar fi călătorit în Bosnia și ar fi plătit forțele sârbe pentru a li se permite să tragă asupra locuitorilor orașului de pe dealurile din jur. Ar fi existat o „listă de prețuri” cu tarife diferite în funcție de țintă, potrivit publicațiilor italiene care au scris despre dosar.
Ancheta italiană a fost deschisă după ce jurnalistul Ezio Gavazzeni a depus o plângere formală la Milano, sprijinit de un fost judecător, Guido Salvini, care a declarat public că Gavazzeni a depus „o muncă considerabilă, bazându-se pe surse locale și martori de ambele părți.”
Primele semnale apar încă din 1 aprilie 1995, când cotidianul bosniac Oslobodjenje publică pe prima pagină un articol intitulat „Sniper Safari la Sarajevo”, citând mărturii despre „războiul de weekend” și un ofițer sârb care ar fi propus unui jurnalist italian să tragă într-o femeie bătrână.
În 1993, un ofițer de informații din armata Bosniei-Herțegovina ar fi obținut rapoarte de interogatoriu în care un prizonier sârb evoca „bărbați bogați care plăteau forțele sârbe pentru a trage în musulmani.”
Nicio anchetă nu a fost deschisă la acea vreme.
Dosarul a reapărut în 2022, când primărița din Sarajevo, Benjamina Karic, a vizionat documentarul Sarajevo Safari al scriitorului sloven Miran Zupanic și a depus imediat plângere. La câteva săptămâni, a contactat și justiția italiană prin intermediul Ambasadei Italiei la Sarajevo. „Nu vom renunța”, a promis ea recent.
Asediul Sarajevo a durat din aprilie 1992 până în februarie 1996 — cel mai îndelungat asediu al unui oraș în istoria modernă. Peste 11.500 de persoane au fost ucise, inclusiv câteva sute de copii. Numele lor sunt gravate pe un memorial în centrul orașului.
Cea mai mare arteră a Sarajevo a fost denumită de jurnaliști internaționali „Sniper Alley” — lunetiștii poziționați pe dealuri terorizau sistematic populația civilă, fapt stabilit prin hotărâri ale Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Niciun lunetist nu a fost tras personal la răspundere — toate condamnările au vizat lideri și comandanți.
Dacă acuzațiile se vor dovedi fondate, ar fi vorba despre unul dintre cele mai grave cazuri de crimă de război neinvestigate din Europa postbelică.