Săptămâna de lucru de 4 zile într-o țară din Europa: Într-un moment în care tot mai multe țări se confruntă cu probleme de productivitate și angajați suprasolicitați, se dovedește că o abordare diferită poate aduce rezultate spectaculoase. În 2019, o țară europeană a implementat oficial săptămâna de lucru de patru zile, iar acum, după șase ani, datele confirmă: a fost o decizie vizionară. Modelul adoptat le dă dreptate celor care cer o viață profesională echilibrată, cu mai mult timp pentru familie, odihnă și sănătate mintală. Iar printre cei mai mari susținători ai acestei idei se află chiar noua generație activă pe piața muncii – generația Z.
Săptămâna de lucru de 4 zile într-o țară din Europa: de la experiment la politică națională
Totul a pornit în 2015, când Islanda a lansat un experiment ambițios: 2.500 de angajați din diverse sectoare au testat săptămâna de lucru de patru zile. Rezultatele au fost atât de încurajatoare, încât în 2019 guvernul a extins rapid programul. Iar din 2021, toți lucrătorii din Islanda au dreptul legal la o săptămână de lucru de 35 de ore, fără reduceri salariale. Această reformă radicală nu doar că a fost bine primită de angajați, dar s-a dovedit și extrem de eficientă din punct de vedere economic. Islanda a demonstrat că poți lucra mai puțin și obține mai mult, atât în ceea ce privește bunăstarea populației, cât și performanțele economice generale.
În mod surprinzător pentru unii, reducerea programului de lucru nu a încetinit economia islandeză. Dimpotrivă. În 2023, economia Islandei a crescut cu 5%, una dintre cele mai mari rate din Europa. Explicația este simplă: angajații islandezi sunt mai motivați, mai sănătoși și mai productivi.
Citiți și ► Fără telefon la muncă! Cazul angajaților cărora li s-a interzis folosirea telefonului în timpul programului. E legal?
Studiile arată că peste 80% dintre lucrătorii care beneficiază de săptămâna de lucru scurtată sunt mulțumiți de noul model. Mai mult, 60% declară că și-au îmbunătățit viața personală și starea generală de sănătate. Rezultatele nu doar că validează experimentul islandez, ci îl transformă într-un exemplu pentru întreaga Europă, conform mein-mmo.de.
Generația Z are motive să se simtă validată
Islanda pare să fi răspuns perfect cerințelor generației Z, născută între 1997 și 2012. Tinerii din această generație pun accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, își doresc mai multă flexibilitate și sunt dispuși chiar să renunțe la o parte din venituri în schimbul libertății de a-și gestiona programul.
Acum, după ce Islanda confirmă că aceste schimbări aduc atât beneficii individuale, cât și creștere economică reală, vocea generației Z capătă și mai multă greutate. Ceea ce a fost considerat idealism în urmă cu câțiva ani devine tot mai mult o direcție viabilă pentru viitorul muncii.