in

Roşia Montană ar putea ajunge pe lista UNESCO. Localnicii spun că zona este pe moarte: «Plec din țară, altă sursă nu mai avem aici»

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat că a luat decizia de reluare a procedurii includerii zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO.

„În urma analizei şi consultărilor am luat decizia ca înscrierea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO să fie reluată. Notificarea va fi depusă azi”, a spus Gheorghiu în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la sediul Ministerului Culturii.

El a precizat că decizia a fost luată împreună cu premierul Ludovic Orban. „Valoarea zonei Roşia Montană este recunoscută deja de forurile internaţionale şi naţionale, iar procedura de includere în Patrimoniul UNESCO trebuie reluată în mod clar. În urma consultărilor interministeriale se va lua o decizie la nivelul Guvernului legată de oportunitatea momentului reluării procedurilor de înscriere a dosarului”, a precizat ministrul Culturii.

Mai multe organizaţii neguvernamentale, precum şi lideri politici au cerut Guvernului reluarea procedurii de includere a zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial.

Mina de aur de sub Apuseni

Istoria proiectului Roşia Montană începe în 1997, când este înfiinţată compania Roşia Montană Gold Corporation, ca un parteneriat între Gabriel Resources, din Canada, şi compania minieră de stat Minvest Roșia Montană. Din 1999, RMGC încearcă să pună pe picioare exploatarea, descoperind că valoarea aurului şi a celorlalte metale preţioase se ridică la zeci de miliarde de euro. Compania demarează o serie de investiţii, pe care o numeşte „pilot”, pentru a arăta cum s-ar dezvolta zona odată cu începerea exploatării: este deschisă o staţie de epurare a apelor, vechea primărie se transformă în hotel, iar unele case au faţadele renovate.
Doar că în 2013 proiectul de lege privind exploatarea minieră cade la vot, iar inițiativa rămâne în aer. RMGC disponibilizează aproape toţi angajaţii şi merge la ICSID, o curte de arbitraj a Băncii Mondiale.
Gold Corporation cere de la statul român aproape 4,5 miliarde de dolari despăgubiri, sumă în care intră şi cele peste 760 de milioane de dolari pe care susţine că le-a investit în zonă.
Miza UNESCO este uriaşă pentru Roşia Montană. La Washington, RMGC speră ca statul român să cedeze: fie să ofere nişte despăgubiri, fie să anunţe că proiectul minier poate merge mai departe.
Un astfel de anunţ ar ridica valoarea de pe bursă a companiei şi ar uşura găsirea unui investitor pentru începerea efectivă a exploatării. „Dacă se pune eticheta UNESCO, investitorii se sperie: «Nu mă mai joc, că o să fie scandal internaţional. Nu vreau să fiu băgat într-un scandal internaţional, că se strică un sit UNESCO»”, susţine senatorul USR Mihai Goţiu.

Amânările succesive cad greu pentru localnici, cei care şi-au dedicat viaţa salvării Roşiei Montane. Un bărbat de 43 de ani din Roșia Montană care a lucrat la compania minieră canadiană până când investitorul a oprit total activitatea în zonă, spune că și regretă că proiectul minier nu a demarat.

“Plec în Germania, o să plec din țară că altă sursă nu mai avem aici”, a spus bărbatul. Sorin Jurcă, un alt localnic, membru al Fundaţiei Culturale Roşia Montană, a povestit şi despre pericolul depopulării zonei. Doar câteva sute de oameni mai locuiesc în satul care, în curând, va aniversa 1889 de ani de la prima atestare documentară.
„Trăind în Roşia, oriunde întorci capul vezi răul făcut. Case care se dărâmă, totul este în paragină. Terenuri care nu mai sunt delimitate. Străzi pustii. Au crescut copaci pe străzi pe care altădată era viaţă. S-a depopulat toată zona şi au lăsat în urmă un loc al plângerii”, spune el.

Presa austriacă: peste 22.000 de românce și-au lăsat copiii şi bătrânii în urmă, pentru a lucra ca îngrijitoare în Austria

Decizia Austriei după Brexit: nu-și va extrăda cetățenii proprii în Marea Britanie