Alexandra Căpitănescu s-a calificat joi seară în finala Eurovision 2026 de la Viena cu piesa „Choke Me” — „Sufocă-mă”, în traducere directă —, devenind reprezentanta României într-o competiție în care țara noastră revenea după doi ani de absență. Intrarea s-a făcut cu numărul 3 în cea de-a doua semifinală, pe scena Wiener Stadthalle, alături de trupa sa, cu un amestec de rock alternativ, pop și influențe nu-metal pe care casele de pariuri îl plasează deja printre favoritele celei de-a 70-a ediții a concursului. Dar finala de sâmbătă nu e singurul front pe care se dă bătălia pentru această piesă.
Cu mult înainte ca Alexandra să urce pe scenă la Viena, „Choke Me” devenise subiect de dezbatere în presa britanică, în mediul academic și în rândul activiștilor care luptă împotriva violenței sexuale. Motivul e simplu și îngrijorător în egală măsură: cuvintele „sufocă-mă” sunt repetate de 30 de ori în cele trei minute ale cântecului, alături de versuri precum „It’s hard to breathe in” și „make my lungs explode”. Televiziunea Română a trimis piesa la Viena printr-un juriu intern, fără selecție națională deschisă, iar această decizie a amplificat și mai mult controversa în spațiul public românesc.
„Joacă la ruletă cu viețile tinerelor femei”
Clare McGlynn, profesor de drept la Universitatea Durham și autoarea unei lucrări de referință despre pornografia extremă, a declarat pentru The Guardian că mesajul repetat al piesei „arată o lipsă alarmantă de respect față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”. Mai mult, a adăugat că „normalizarea acestei practici periculoase face tot mai greu pentru tinerele femei să refuze, chiar și atunci când știu că li se poate face rău”.
Cercetările recente arată că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea în context sexual, iar aproape o treime cred, greșit, că există modalități sigure de a o practica. Studii multiple au identificat modificări cerebrale la femei expuse repetat acestei practici, inclusiv markeri asociați cu depresia și anxietatea. Cântăreața și-a apărat creația spunând că metafora din spatele versurilor descrie sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și sufocat de îndoială de sine — o explicație pe care criticii o consideră insuficientă față de amploarea mesajului transmis unui public tânăr și global. Un val de reacții s-a extins rapid pe rețelele sociale europene, cu fani Eurovision cerând descalificarea piesei sau modificarea versurilor.
Vezi și: Alexandra Căpitănescu deschide visul României la Viena: joi seară, „Choke Me” intră în cursa pentru marea finală
Finala Eurovision 2026 are loc sâmbătă, 17 mai, la Viena, iar România va concura alături de alte 24 de țări, inclusiv cele cinci calificate direct — Austria, Germania, Franța, Regatul Unit și Italia. Competiția se desfășoară în contextul unui boicot parțial legat de participarea Israelului, acuzat de genocid în Gaza, și al unor proteste anunțate în capitala austriacă chiar în zilele finalei.