Sari la conținut

România devine „Azilul Europei”. Surpriză șoc în Programul de Guvernare: „Vom atrage un milion de străini ANUAL care au nevoie de îngrijire și vom aduce îngrijitorii români acasă”

24/12/2020 10:22

Sorin Cehan

Programul de Guvernare 2020-2024, prezentat de coaliția PNL – USR Plus – UDMR conține, printre altele, o intenție șocantă: aceea de a atrage MINIM 1 milion de străini ANUAL care au nevoie de îngrijire și, în același timp, de a atrage înapoi acasă 250.000 de îngrijitoare, ocupația cea mai răspândită printre româncele care au emigrat.

În timp ce bătrânii României și persoanele care au nevoie de îngrijire sunt lăsați pe planul doi, guvernul vrea să aducă străini pentru a fi îngrijiți în România. Țara noastră se va transforma într-un uriaș azil pentru milioane de bătrâni și bolnavi din străinătate.

Un calcul simplu ne arată că dacă guvernul vrea să atragă MINIM 1 milion de bătrâni din străinătate ANUAL până în 2028, asta va însemna MINIM 8 milioane de bătrâni aduși în structurile organizate în România. Cifre cel puțin halucinante!

România are ambiția, în acest domeniu, să devină „Azilul Europei”.

Iată ce prevede programul de guvernare la capitolul „DEZVOLTAREA INDUSTRIEI DE ÎNGRIJIRE ȘI SĂNĂTATE (CARE INDUSTRY)”


Obiective
Atragerea până în 2028 a minim 1 milion străini anual în calitate de clienți ai industriei de îngrijire autohtonă;
• Asigurarea accesului nediscriminatoriu la îngrijire și sănătate pentru toată populația României;
• Poziționarea României că lider european în domeniul „digital health and care”.


Direcții de acțiune
• Folosirea resurselor financiare oferite de UE atât prin fonduri dedicate, cât și prin alte instrumente financiare transdisciplinare (cercetare, piață digitală, fonduri regionale și de coeziune, Emergency Aid Rescue (rescUE), InvestEU Fund etc) pentru investiții în industria de îngrijire;
• Dezvoltarea sistemului public și privat de asigurări de sănătate și îngrijire pe termen lung;
• Definirea unor domenii punctuale în care România excelează prin prisma competențelor de care dispune țara noastră pe partea de sănătate și îngrijire pe termen lung (de exemplu, turismul medical punctual și pe termen lung);
• Încurajarea institutelor de cercetare și a actorilor privați să investească în dezvoltarea de prototipuri inovatoare, disruptive pentru echipamente, materiale, tehnologii asistive, programe informatice în sănătate și îngrijire (inclusiv pe AAL – Active Assisted Living);
• Dezvoltarea unei rețele naționale de geriatrie care să potențeze cercetarea-inovarea și competențele necesare pentru îngrijirea seniorilor;
• Reatragerea în țară a personalului calificat în domeniul îngrijirii din Diaspora (peste 250.000 români).

Etichete: