România caută președinte. În 16 decembrie 1989, la Timișoara, în Banatul românesc, a început „revoluția tinerilor”, care a dus la răsturnarea dictatorului Nicolae Ceaușescu. După 35 de ani în România are loc din nou o mișcare populară spontană, plină de emoții, declanșată de anularea alegerilor prezidențiale, în urmă cu mai puțin de două săptămâni. Această mișcare este susținută în mare parte de tineri votanți. Printre aceștia se numără nu doar cei dezamăgiți, care locuiesc în România, ci și acei mulți tineri, cu drept de vot, aflați în diaspora, care nu ezită să-și afișeze cu mândrie profunda lor latură naționalistă. (Continuă după fotografie)
România caută președinte – Se caută conducere de țară
Alegerile viitoare pentru funcția de președinte al României sunt încă departe și totuși atât de aproape: de zile întregi, țara își caută noi candidați la președinție. Numele unor români cunoscuți sunt vehiculate, iar mass-media joacă un rol important. Fiindcă eșecul electoral a aruncat societatea într-o stare de anomie, țara-și caută – mai mult ca oricând – conducerea. La București, nu există încă un nou guvern după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 și nici o dată stabilită pentru reluarea alegerilor prezidențiale. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul președintelui Klaus Werner Iohannis dincolo de termenul de 5 ani prevăzut în Constituție, ceea ce provoacă controverse.
Însuși Ilie Bolojan, președintele PNL (Partidul Național Liberal), în numele căruia Iohannis a candidat acum zece ani pentru prima dată, a declarat: „Decizia se bazează pe Constituție, este însă interpretabilă.” Chiar guvernul social-democratului Marcel Ciolacu, aflat în funcție până la 20 decembrie 2024, ar fi putut să se ocupe să rezolve această situație, conform deciziei Curții. Probabil că până și la București se aplică vechea zicală: „Lucrul bine făcut necesită timp”. Partidele pro-occidentale din noul Parlament, care dețin puțin sub două treimi din mandate, negociază și ar putea ajunge la un acord până la mijlocul săptămânii viitoare – sau nu, relatează presa locală. (Continuă după fotografie)
>>> Citiți de același autor: România, o poveste de iarnă – punct și de la capăt
Profilul președintelui între aparență și realitate
„România este mai fragilă ca niciodată, țara este amenințată atât din interior, cât și din exterior”, a scris Elena Lasconi într-o scrisoare adresată lui Donald Trump și avea dreptate. Candidata partidului de stânga-liberală USR (Uniunea Salvați România) a trimis această scrisoare deschisă în ziua turului doi al alegerilor. Rivalul său, Călin Georgescu, e candidatul independent și de extremă dreaptă cu care ea nu a putut concura. Ce anume ar trebui însă să știe pe deplin noul candidat ca să fie adecvat poziției?
Mulți dintre alegătorii săi nu înțeleg cum funcționează statul și cât de complexă este arhitectura instituțională. Însă cred că acest om se pricepe bine. Mulți nu știu de fapt cu ce se ocupă președintele. Nu se gândesc care sunt în România atribuțiile acestuia. Ei cred că prin Georgescu va apare o figură providențială care poate rezolva totul. Candidatul, încă neidentificat, ar trebui să fie capabil să concureze, de la egal la egal și având astfel șanse de succes, tocmai cu Georgescu, în cazul în care acesta ar avea voie să candideze din nou. Sună simplu dar nu este. Sociologul Mirel Palada, binecunoscut la București, consideră că acest lucru este astăzi aproape imposibil.
Potrivit sondajelor sale, Georgescu pare a fi de neînvins. După anularea alegerilor, fostul candidat apare des în emisiuni de dezbateri alături de îndrăgita moderatoare Anca Alexandrescu, Audiența ei doboară toate recordurile. Plictiseala politică nu pare încă a se fi reîntors.
>>> Citiți de același autor: Anularea alegerilor: dacă și cu parcă pe românește
Propagarea fricii prin „Big Brother”-ul orwellian
A fost o eroare politică a Curții Constituționale să anuleze alegerile într-un mod atât de confuz. Justificarea, bazată pe o presupusă influență străină rusească, fără dovezi concrete, a creat suspiciuni că adevăratul scop ar fi fost primordial insuflarea „fricii (poporului) față de ursul rusesc”. Poliția a declanșat razii în toată țara împotriva celor care au vorbit de rău anularea alegerilor pe rețelele sociale iar unii ar fi făcut și amenințări. Au fost raportate și intimidări ale televiziunilor românești care nu au relatat atât de critic despre candidatura lui Georgescu. Statul ar trebui însă să renunțe la scenariile orwelliene „Big Brother” și să-i trateze nu doar pe Georgescu ci și pe toți ceilalți candidați, odată admiși pentru cea mai înaltă funcție, cu mai multă încredere în sine.
Elon Musk a reacționat pe X la anularea votului cu un citat, ajuns între timp celebru în România: „What the heck?” (Ce naiba se întâmplă) A pus astfel degetul pe rană. Mulți români sunt șocați de haosul, apărut într-un timp atât de scurt, într-o țară altfel atât de stabilă stabilă.
Tentativa de a nega voința poporului
Suveranistul Georgescu îl admiră nu doar pe dictatorul rus Vladimir Putin ci și pe Donald Trump, pe care îl menționează frecvent în aparițiile sale televizate. Iar Lasconi, din 2020 primar al unei mici localități din România, cu sub 30.000 de locuitori, are în mod evident o părere bună despre viitorul președinte al SUA cât și despre sine: „Sunteți un adevărat lider al poporului, la fel ca mine,” i-a scris ea lui Trump.
Ea s-a distanțat chiar și de două ori naiv și onest în misiva sa de o presupusă influență a miliardarului american George Soros. Anterior, Donald Trump Jr. scrisese pe X, după anularea alegerilor: Wow, priviți ce se întâmplă în România! (…) Încă o încercare a marxiștilor lui Soros de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului… Așadar, fosta candidată i-a răspuns indirect fiului, adresându-se tatălui. Ciudat.
>>> Citiți de același autor: Alegeri în România: Odată ce reputația nu mai contează…
Războiul hibrid al Rusiei
„Atacul lui Vladimir Putin asupra alegerilor din România este din nou un exemplu de război hibrid pe care el îl duce împotriva aliaților și partenerilor noștri europeni”, au declarat pe 16.12.2024 patru senatori americani din partea ambelor partide, membrii ai Committee on Foreign Relations de la Washington. „În calitate de aliat puternic al NATO, sprijinim România în lupta sa pentru integritatea alegerilor. Condamnăm manipularea de către Putin a platformei TikTok, controlată de Partidul Comunist Chinez, pentru a submina procesul democratic al României”.
S-a deschis loteria candidaturilor în România. Nota de plată nu poate fi însă făcută fără cârciumar. Rămâne de văzut cine va extrage lozul câștigător și dacă astfel se va restabili pacea socială. Poporul, milioanele de alegători din țară și din străinătate (în diasporă trăiesc astăzi peste 4 milioane de români) speră că 2025 li se va permite să voteze cu adevărat liber și suveran.
un comentariu de dr. Alex Todericiu, Viena
articolul a fost publicat și în exxpress.at/meinung/kommentar-alex-todericiu-rumaenien-sucht-praesident/