România este „campioană“ la rata deceselor din pricina COVID-19 – 3,1 la 100.000 de locuitori, conform datelor Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Medicii explică motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie.
Românii sunt obezi, au diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare şi, nu în ultimul rând, cancere. Iar la mortalitatea prin aceste afecţiuni ţara noastră ocupă locuri fruntaşe, în principal pentru că ajungem să fim diagnosticaţi târziu, în faze avansate de boală, iar monitorizarea în sistemul de sănătate este deficitară. Toate acestea fac ca românii să fie mult mai vulnerabili în faţa oricăror infecţii, cu atât mai mult în faţa unei pandemii de tipul COVID-19, scrie Adevărul.
Ultimele statistici ale Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) plasează România pe primul loc cu cea mai mare rată a deceselor – 3,1 – raportată la suta de mii de locuitori. Locul al doilea este ocupat la mare distanţă de Bulgaria – cu o rată de 1,6 – după care urmează Spania cu 1,0. Toate celelalte ţări europene au o rată subunitară.
Raportul ECDC prezintă situaţia din ultimele două săptămâni, dar România este pe primul loc de aproximativ o lună şi jumătate la numărul mare de cazuri nou diagnosticate, a declarat prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, care a catalogat situaţia ca fiind „preocupantă”. Mulţi dintre cei diagnosticaţi au şi boli asociate.Potrivit acestuia, pe lângă riscurile mai mari la pacienţii cu boli cronice, o altă explicaţie ar fi aceea că sistemul de sănătate de la noi are capacitatea de a trata pacienţii, dar nu cu succes. Rafila nu a exclus posibilitatea ca unele spitale să nu reuşească să trateze toţi pacienţii sau existenţa unor disfuncţionalităţi.
«Raportul scoate la iveală minusurile sistemului medical românesc»
Pentru dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, ultimul raport al ECDC scoate la iveală minusurile sistemului medical românesc, dar nu pe cele de azi sau de ieri, ci pe cele mult mai vechi. „O infecţie, cum este cea cu SARS-CoV-2, care vine la un pacient cu afecţiuni cronice – un diabet zaharat, de exemplu – va duce, cu siguranţă, la o probabilitate mult mai mare de dezvoltare a unei forme severe. „Sistemul de sănătate, din păcate, nu evaluează aşa cum ar trebui afecţiunile cronice, în general. Ca să luăm exemple, putem vorbi de boli cardiovasculare, pulmonare cronice, de diabetul zaharat, boli hepatice, boli oncologice.
Ar trebui ca aceste boli să fie evaluate din timp şi atunci probabil că statusul pacientului ar fi mai bun şi o infecţie ar avea o probabilitate mai mică de a da o formă severă”, a explicat dr. Adrian Marinescu. În al doilea rând, în momentul în care un pacient cu afecţiuni cronice face şi o infecţie severă, el ar trebui abordat într-un anume fel de sistem: „Şi aici discutăm de locurile din Terapie Intensivă. În Germania, unde există multe locuri la TI, pacientul poate fi preluat şi monitorizat încă dintr-un stadiu mai puţin avansat de boală”. În al treilea rând, este vorba despre monitorizarea pacientului care are iniţial o formă aparent uşoară şi care evoluează prost ulterior.
„Cât de repede reuşim să intervenim? Monitorizarea presupune intervenţii rapide la nivel de Ambulanţă – 112, la nivel de evaluare corectă în spitalele de urgenţă. Şi au fost astfel de cazuri de pacienţi care au evoluat prost fiind la domiciliu şi intervenţia s-a făcut, cred eu, un pic mai greu decât ar fi trebuit”, mai spune dr. Marinescu. În concluzie, sistemul de sănătate ar trebui regândit şi asta nu se poate face peste noapte.
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC AUSTRIA