România a trecut de pragul de 1.000 de miliarde lei datorie publică. România a depășit în aprilie 2025 un prag simbolic, dar extrem de îngrijorător: datoria publică a sărit de 1.000 de miliarde de lei, echivalentul a 56,6% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în doar patru luni statul s-a împrumutat suplimentar cu 50 de miliarde de lei.
1.000 de miliarde lei datorie publică – Datoria s-a dublat în cinci ani
În 2019, datoria guvernamentală era de 372,9 miliarde de lei, reprezentând 35% din PIB. Cinci ani mai târziu, aceasta s-a dublat, urcând la peste 1.000 de miliarde. În ritmul actual, estimările Ministerului Finanțelor arată că până la finalul anului 2025 datoria publică ar putea atinge 1.100 de miliarde de lei, adică 58,1% din PIB.
Situația este agravată de un deficit bugetar structural, estimat la 7% din PIB pentru 2025 – unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Mai mult, în 2024, deficitul bugetar ajunsese la 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din blocul comunitar.
Citiți și: Criză bugetară – Uniunea Europeană solicită măsuri de achitare a datoriei naționale a Austriei
25% din cheltuielile statului vin din împrumuturi
În primele cinci luni ale anului, un sfert din cheltuielile statului român au fost acoperite prin împrumuturi și nu din venituri colectate. Această dependență de credit este reflectată și în structura datoriei: titlurile de stat însumează 831 miliarde de lei, iar împrumuturile bancare – 162,8 miliarde de lei.
Datoria în valută, în special în euro, reprezintă 53,5% din total. Restul de 46,5% este denominat în lei. Datoria pe termen mediu și lung se ridică la 937 miliarde de lei, iar aproape întreaga sumă – 989 de miliarde – aparține administrației centrale.
Costul dobânzilor explodează
Un alt indicator alarmant este legat de dobânzile plătite de stat. În primele cinci luni din 2025, România a plătit 22,86 miliarde de lei doar pentru dobânzi, în creștere cu 43% față de aceeași perioadă din 2024. Această cheltuială reflectă nu doar nivelul ridicat al datoriei, ci și condițiile din ce în ce mai dure de finanțare de pe piețele internaționale.
Datele publicate de Eurostat arată că România este printre puținele țări din UE unde datoria publică este în creștere. În T1 2025, datoria a crescut cu 4,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, și cu 1 punct procentual față de T4 2024. În contrast, multe state europene își reduc treptat gradul de îndatorare, scrie zf.ro.
România pare să meargă împotriva curentului european, menținând un model economic bazat pe consum pe datorie. Dacă acest ritm se păstrează, statul riscă o criză fiscală de proporții în anii următori. Majorările de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor din iulie 2025 au fost primele măsuri adoptate de guvern pentru a încerca o stabilizare fiscală.