Dezbatere intensă privind reformarea sistemului de pensii în Austria: propuneri pentru creșterea vârstei de pensionare și ajustări sub rata inflației. În contextul provocărilor bugetare actuale, experții în politici sociale din Austria au intensificat apelurile pentru o reformă a sistemului de pensii. Printre propunerile avansate se numără creșterea vârstei de pensionare la 67 de ani și ajustarea pensiilor sub rata inflației, măsuri menite să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului. (Continuă după fotografie)
Reformarea sistemului de pensii în Austria
Potrivit economistului Gabriel Felbermayr, director al Institutului de Cercetări Economice (Wifo), creșterea vârstei de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață, o măsură adoptată deja de alte state europene. Felbermayr a explicat că schimbările demografice fac necesare astfel de măsuri: dacă în 1980 erau 4,5 lucrători activi pentru fiecare pensionar, acest raport a scăzut la 3 în 2023 și ar putea ajunge la doar 1,7 până în 2050, scrie vienna.at.
Georg Feith, reprezentant al inițiativei „Aktion Generationengerechtigkeit”, a subliniat presiunea pe sistem, afirmând: „Demografia este cheia problemei. Trebuie să acționăm acum pentru a evita măsuri drastice în viitor.” (Continuă după fotografie)
>>> Citiți și: Bonus pentru costul vieții de până la 3.000 de euro: mulți angajați îl pot primi în continuare
Modele internaționale pentru reforme
O analiză realizată de expertul Wifo, Thomas Url, a comparat soluțiile adoptate de alte țări pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii. Majoritatea statelor au optat pentru creșterea vârstei de pensionare, cu exemple precum Danemarca, unde aceasta ar putea ajunge la 74 de ani până în 2070. Grecia, confruntată cu o criză economică severă, a adoptat reforme drastice, stabilind vârsta de pensionare la 72,5 ani.
În alte cazuri, precum Suedia, ajustarea pensiilor a fost legată direct de evoluțiile demografice, permițând astfel o mai mare flexibilitate și sustenabilitate.
Necesitatea unor ajustări sub rata inflației
Felbermayr a susținut că, în contextul bugetar actual, ar fi necesar ca următoarele ajustări ale pensiilor să fie sub rata inflației, după ani în care pensiile au fost majorate peste aceasta. „Economiile generate în câțiva ani ar putea face o diferență semnificativă, reducând presiunea bugetară”, a explicat economistul.
Un alt aspect discutat a fost extinderea pensiilor private și corporative, pentru a reduce dependența de sistemul public. Felbermayr a numit această strategie o „mobilizare mai inteligentă” a economiilor private, argumentând că o mai bună integrare a acestor soluții ar putea sprijini sustenabilitatea pe termen lung.
>>> Citiți și: Austria, șoc energetic în 2025: facturile la electricitate și gaze explodează cu sute de euro
Provocări și rezistență politică
Reformele pensiilor sunt adesea evitate de guverne, din cauza riscurilor electorale. Totuși, introducerea unor ajustări automate ar putea diminua costurile politice, permițând schimbări graduale.
Walter Pöltner, fost șef al Comisiei pentru Asigurări Sociale, a subliniat dificultățile de implementare: „În fiecare an discutăm aceste probleme, dar de obicei rapoartele și recomandările trec neobservate de clasa politică.”
Partidul NEOS și-a exprimat sprijinul pentru o reformă curajoasă a pensiilor. Sophie Wotschke, lidera organizației de tineret JUNOS, a declarat: „Avem nevoie de reforme îndrăznețe care să asigure sustenabilitatea financiară și să ofere mai multe opțiuni individuale pentru viitorii pensionari.”