Noaptea a adus un nou punct de cotitură în conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran. Între amenințări, raiduri și încercări diplomatice, orele cele mai tensionate au conturat un tablou și mai instabil: declarații extrem de dure, presiune militară în creștere și o negociere care, cel puțin pentru moment, pare blocată. În fundal rămâne miza uriașă a Strâmtorii Ormuz, nod strategic pentru energia lumii.
Războiul din Iran: ultimatumul lui Trump și tensiunea din Hormuz
Confruntarea s-a înăsprit după declarațiile președintelui american Donald Trump, care ar fi decis să grăbească termenul unui ultimatum deja încărcat de tensiune. Miza declarată: redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru traficul energetic global. Tonul nu a lăsat loc de nuanțe: „Deschideți naibii Strâmtoarea, nenorociților nebuni, sau veți trăi în iad”.
Amenințarea, care nu exclude nici trimiterea de trupe terestre, a primit un răspuns imediat din partea Teheranului. Pasdaran au replicat fără echivoc: „Strâmtoarea Ormuz nu va mai reveni niciodată la starea ei de dinainte”. O poziție dură, care arată cât de mult a ajuns controlul rutelor energetice în centrul acestei confruntări.
Războiul din Iran: raiduri, victime și acuzații de crime de război
Pe teren, noaptea a lăsat în urmă un bilanț greu. Potrivit surselor iraniene, cel puțin 17 persoane au murit în raidurile atribuite Israelului și Statelor Unite, în urma unor atacuri care ar fi lovit zone rezidențiale și infrastructuri civile. Printre victime s-ar număra și șase copii sub zece ani, în provincia capitalei.
Bombardamentele ar fi vizat mai multe zone, inclusiv Baharestan și partea estică a Teheranului, unde clădiri de locuințe au fost distruse, iar zeci de structuri ar fi suferit avarii. Ar fi fost lovite și obiective energetice și universitare, cu pene de curent pe arii extinse și pagube raportate inclusiv la o moschee.
În paralel, Israelul a acuzat Iranul că ar fi folosit arme interzise împotriva civililor. Purtătorul de cuvânt al IDF, Nadav Shoshani, a denunțat utilizarea bombelor cu dispersie, vorbind despre „o crimă de război clară și repetată, comisă cu premeditare”. Acuzațiile se suprapun peste o tensiune internațională tot mai mare și peste presiuni implicite pentru implicarea Națiunilor Unite.
Citiți și: Austria interzice avioanelor SUA care ataca Iranul sa îi survoleze spațiul aerian
Războiul din Iran: negocieri fragile și risc de escaladare
Pe plan diplomatic, semnalele rămân contradictorii. Potrivit informațiilor transmise de Axios și relatate de la Repubblica, ar fi în desfășurare discuții pentru un posibil armistițiu de 45 de zile, în două etape: o încetare temporară a focului, urmată de negocieri pentru încheierea definitivă a conflictului.
Discuțiile, mediate de actori regionali și purtate inclusiv prin contacte indirecte între trimisul american Steve Witkoff și ministrul de Externe iranian Abbas Araghchi, par însă extrem de fragile. Șansele unui acord în următoarele 48 de ore sunt considerate reduse, în timp ce crește teama că aceasta ar putea fi ultima încercare înaintea unei noi escaladări.
Teheranul a transmis deja că nu acceptă încetări temporare ale focului fără garanții concrete privind încheierea războiului. În același timp, presa iraniană contestă scurgerile de informații din Occident, numind Axios „mijlocul de comunicare al Mossadului pentru operațiuni psihologice”.
Între timp, conflictul pare să se extindă și spre alte teatre. Au fost semnalate atacuri cu drone în Irak, iar alarmele de rachete au răsunat în centrul Israelului. În fundal persistă amenințarea lovirii altor puncte strategice, precum strâmtoarea Bab el-Mandab, pe care Teheranul o consideră „la fel de strategică precum Strâmtoarea Ormuz”.