Migranții din Austria sunt, potrivit unui nou document elaborat de OECD despre „stadiul integrării persoanelor provenite din migrație”, mult mai bine pregătiți decât percepția publică obișnuită. Totuși, foarte mulți dintre ei ajung să lucreze mult sub nivelul calificărilor, întrucât diplomele străine nu sunt întotdeauna recunoscute, iar accesul la poziții corespunzătoare pregătirii rămâne dificil pentru numeroși nou-veniți. O descoperire de impact a studiului este ca migranții sunt mai educați decât austriecii nativi, ceea ce ar trebui să schimbe perspectiva cu care sunt priviți străinii în societatea austriacă.
Peste un sfert din persoanele active pe piața muncii sunt migranți
Documentul OECD, care analizează studii și statistici din ultimii ani, arată că aproximativ o cincime din populația totală a Austriei este formată din migranți, iar în rândul persoanelor aflate la vârsta activă proporția trece de un sfert. Integrarea este considerată, în multe privințe, peste media europeană, datorită investițiilor continue în programe educaționale și sociale, inclusiv în cursuri de limbă, pentru care interesul se menține ridicat în rândul celor stabiliți în ultimul deceniu.
Participarea migranților la piața muncii a atins în ultimii ani un nivel record, chiar ușor peste media UE, însă diferențele persistă. Rata șomajului în rândul celor slab calificați, atât din UE, cât și din afara UE, se situează în jurul valorii de 18%, una dintre cele mai ridicate din Europa. În plus, mulți dintre migranți lucrează în profesii care nu corespund pregătirii lor, ceea ce menține un decalaj între competențe și locurile de muncă ocupate.
Citiți și: Noua coaliție de guvernare din Austria își prezintă programul: „Vom fi duri cu imigranții”
Migranții sunt mai educați decât austriecii nativi, dar puțini au studii universitare
Proporția persoanelor cu nivel educațional ridicat este, în rândul migranților, chiar mai mare decât în rândul austriecilor născuți în țară, un rezultat datorat în special cetățenilor veniți din state membre ale UE. Totuși, doar aproximativ un sfert dintre migranți dețin o diplomă universitară, în timp ce procentul celor cu doar studii obligatorii este surprinzător de mic, mai ales în cazul migranților din afara UE: doar 6% se încadrează în această categorie, un nivel mult inferior celui din Germania, Belgia sau Olanda, unde depășește 20%.
Accesul la joburi corespunzătoare studiilor rămâne însă problematic. Printre migranții care și-au finalizat studiile universitare în Austria, 62% lucrează în funcții înalt calificate. În schimb, dintre cei cu diplome universitare din alte țări ale UE, procentul scade la 48%, iar în rândul celor proveniți din state non-UE ajunge la doar 27%, ceea ce arată o barieră semnificativă la intrarea în profesii compatibile cu pregătirea reală.
Femeile migrante rămân mai puțin active pe piața muncii
O altă dificultate indicată în raport privește participarea femeilor migrante la piața muncii, care este mult mai redusă. Acestea sunt aproape de două ori mai des inactive involuntar decât femeile născute în Austria, iar o treime dintre ele indică motive familiale pentru imposibilitatea de a lucra. Diferențele culturale, responsabilitățile de îngrijire și problemele legate de accesul la servicii sociale influențează semnificativ acest decalaj.
Situația locuirii este, de asemenea, delicată: 55% dintre migranții aflați la vârsta activă trăiesc în zone urbane dens populate, comparativ cu 25% dintre austriecii nativi. Din această cauză, 28% dintre migranți locuiesc în spații supra-aglomerate, față de doar 6% în rândul populației autohtone, ceea ce le limitează calitatea vieții și șansele de mobilitate socială, scrie oe24.at.
Copiii migranților se confruntă cu dificultăți educaționale
Statutul socio-economic scăzut al multor familii de migranți se reflectă asupra rezultatelor educaționale ale copiilor lor. Doar o treime dintre adolescenții cu cel puțin un părinte migrant ajung la un nivel educațional mai ridicat decât al părinților – cel mai scăzut procent dintre principalele țări de destinație pentru migrație. De asemenea, elevii cu părinți migranți au obținut scoruri mai mici în testele PISA decât în majoritatea celorlalte state analizate.
Informațiile citate provin din cel mai recent document publicat de OECD privind integrarea migranților, care sintetizează date și studii din ultimii ani, fără a include încă persoanele strămutate din Ucraina.