Joi, ministrul integrării, Susanne Raab (foto), a prezentat raportul de integrare și a adus în discuție publică noi probleme legate de rezidenții non-austrieci. Astfel, cererile de ședere permanentă (Anmeldebescheinigung) au crescut în ciuda pandemiei. Cele mai mari grupuri sunt formate de germani (209.000), urmați de cetățenii români (132.000) și sârbi (122.000). În 2020, în Austria au fost depuse 14.775 de cereri de azil. Aceasta reprezintă o creștere de 1.900 de cereri sau 14,7% față de 2019.
Acest raport arată în mod principal efectele pandemiei de coronavirus asupra persoanelor cu fond de migrație. De exemplu, lucrătorii străini au fost mai afectați de șomaj decât muncitorii austrieci, în special femeile, din cauza pandemiei de coronavirus. Izolarea a avut, de asemenea, consecințe negative pentru femeile cu risc de violență.
Fiecare a patra persoană din Austria are o legătură cu migrația. Așa cum arată alte cifre din raport, în 2020, aproape una din patru persoane din Austria se încadrau în această categorie (2,14 milioane de persoane). La 1 ianuarie 2021, 1.531.300 de persoane cu cetățenie străină locuiau în Austria, ceea ce corespunde cu 17,1% din populația totală.
Peste 50% dintre studenții din Viena vorbesc și o altă limbă iar 29,6 la sută din toți copiii din grădinițe și școli sunt în aceeași situație (58.100 de copii), la Viena ponderea lor a fost de 61,6 la sută (21.200 de copii). Potrivit lui Raab, 70% dintre acești copii au nevoi speciale, legate de integrare și școală.