În Mali, mercenarii ruși sprijină guvernul militar. Dar, în weekend, rebelii au lansat o ofensivă. Rușii au fost forțați să se retragă. În dimineața zilei de 25 aprilie 2026, la ora 5:20, două explozii puternice și rafale de armă automată au zguduit Kati, principala bază militară de lângă Bamako, capitala statului Mali. Nu era un incident izolat — era începutul celui mai coordonat și mai amplu atac jihadist din Africa de Vest din ultimii ani, comparat de observatori cu ofensiva care a dus la căderea nordului Maliei în 2012.
Simultan, luptele au izbucnit în cel puțin șase locații: capitala Bamako, aeroportul internațional Modibo Keita, baza militară Kati, orașul nordic Kidal, Gao și Sévaré. Două forțe cu ideologii diferite, dar cu un dușman comun, au acționat concertat pentru prima dată: Frontul de Eliberare Azawad (FLA), dominat de rebelii tuaregi separatiști, și gruparea jihadistă JNIM, afiliată Al-Qaeda în Maghrebul Islamic. Potrivit evaluărilor ulterioare, ofensiva a implicat între 10.000 și 12.000 de luptători — o forță care a depășit dramatic capacitatea de reacție a armatei maliene și a aliatului său rus, Afrika Korps, structura paramilitară moștenitoare a grupului Wagner, aflată de anul trecut sub comanda directă a Ministerului rus al Apărării.
Primul semnal al gravității atacului a venit din reședința ministrului apărării. Sadio Camara, general și om de încredere al Moscovei în guvernul militar de la Bamako, a fost ucis în propria locuință, împreună cu membri ai familiei sale, după ce luptătorii JNIM au detonat o mașină-capcană la poarta casei. Moartea sa a lăsat un vid brusc în comanda militară a țării, tocmai în momentul în care junta condusă de generalul Assimi Goïta lupta să supraviețuiască celei mai serioase amenințări de la preluarea puterii prin lovitură de stat în 2021. Zvonuri despre evacuarea liderului suprem au inundat rețelele sociale timp de ore întregi, până când Goïta a apărut personal pe străzile capitalei pentru a dezminti informațiile.
Retragerea care nu trebuia să aibă loc
În Kidal — orașul din nordul Saharei, recucerit la sfârșitul lui 2023 tocmai cu sprijinul mercenarilor ruși — situația s-a dovedit imposibil de controlat. Circa 120 de militari ai Afrika Korps și soldați malieni au ținut pozițiile timp de aproape două zile în fața unor forțe de zece ori mai numeroase. Apoi, după negocieri cu rebelii tuaregi, coloana a ieșit din oraș în ordine, cu răniții și echipamentul greu evacuate primul. FLA a declarat orașul liber și a arborat steagul Azawadului pe clădirile administrației locale.
Imaginea coloanelor blindate rusești și maliene ieșind din Kidal a făcut înconjurul rețelelor sociale în câteva ore. La Bamako, Afrika Korps a reușit să respingă atacul asupra aeroportului internațional, folosind vehicule blindate și sprijin aerian cu elicoptere Mi-24. Un elicopter rus Mi-8 a fost doborât de rebeli, cu toți cei de la bord. Situația din Sévaré și Mopti s-a stabilizat până la sfârșitul zilei de 26 aprilie, după ce militanții s-au retras din fața contraofensivelor.
Vezi și: „Urgent!”. Trump, medicii dau alarma: ce se întâmplă
Contextul acestei crize nu poate fi separat de dinamica mai largă a războiului din Ucraina. Surse citate de presa internațională au semnalat că, din cauza presiunii crescute pe frontul estic european, un număr semnificativ de mercenari ruși au fost retrași din Mali în lunile recente — exact în momentul în care grupările islamiste își consolidau forțele în Sahel.
Rusia înlocuise Franța și misiunea ONU în Mali cu promisiunea că poate aduce stabilitate fără condiții politice. Kidal, recucerit cu sânge și bani ruși acum doi ani, a redevenit în câteva ore ceea ce fusese întotdeauna — o fortăreață a deșertului pe care nicio putere străină nu a reușit să o țină pentru mult timp. Iar întrebarea care plutește acum deasupra Bamako-ului este dacă retragerea din Kidal marchează un recul tactic temporar sau prima fisură dintr-o strategie rusă în Africa care părea, până acum, de neclintit.