Rusia în stare de alertă – Războiul ajunge din nou în zona simbol a Rusiei, exact în timp ce Europa încearcă să-și reafirme rolul în dosarul ucrainean. Drone ucrainene ar fi ajuns până în regiunea Sankt Petersburg, iar locuitorii au fost nevoiți să rămână în case ore întregi, într-un episod care reaprinde frica pe care Kremlinul a încercat luni la rând să o țină departe de marile orașe.
Rusia în stare de alertă
În paralel, la Londra, Keir Starmer, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Volodimir Zelenski se pregătesc pentru un summit menit să transmită un dublu semnal: către Vladimir Putin, care continuă să trateze Europa ca pe un actor secundar în orice posibilă negociere, și către Donald Trump, perceput tot mai absent din ecuația ucraineană.
Summitul așa-numiților „voluntari”, construit în jurul formatului E3 (Marea Britanie, Franța și Germania), are loc într-un moment de maximă sensibilitate diplomatică. Miza declarată este reafirmarea ideii că războiul din Ucraina vizează direct Europa și că viitorul Kievului nu poate fi negociat ocolind capitalele europene. Întrebarea rămâne însă incomodă: cât cântărește, în mod real, Europa, dacă Moscova refuză să o recunoască drept interlocutor, iar Washingtonul pare concentrat pe alte crize?
Vezi și: Atacuri masive. Rachete asupra aeroportului, navă atacată. Conflictul se extinde
Atacul în inima Rusiei
Potrivit unei reconstituiri citate de Repubblica, asupra regiunii Sankt Petersburg ar fi fost lansate 86 de drone, într-o operațiune în urma căreia s-au înregistrat cel puțin patru răniți. Atacul a vizat orașul care tocmai găzduise Forumul economic anual, vitrina internațională a puterii ruse, ceea ce accentuează dimensiunea simbolică a raidului.
Dincolo de componenta militară, mesajul este unul de impact: Kievul sugerează că poate lovi ținte situate la aproximativ 1.000 de kilometri de propriul teritoriu, inclusiv obiective din zona Kronstadt și infrastructuri asociate Marinei. Pentru populația rusă, este un prag psihologic important: războiul nu mai pare limitat la front sau la regiunile de graniță.
Volodîmîr Zelenski a subliniat componenta politică a acțiunii, afirmând că a venit momentul închiderii conflictului, dar că liderul rus ar urmări, dimpotrivă, prelungirea luptelor. Din perspectiva Kremlinului, semnalul nu pare să fi schimbat linia oficială: Moscova continuă să respingă o confruntare directă cu Zelenski și privește rece inițiativele europene, cu rare excepții, precum menținerea unor canale informale cu figuri ale trecutului, de tipul Gerhard Schröder. În acest context, summitul de la Londra devine simultan necesar și fragil.
Londra caută un semnal european
Starmer, Macron și Merz ajung la aceeași masă cu presiunea de a produce un rezultat înaintea unei serii de întâlniri majore: de la G7 la Consiliul European, apoi summitul NATO și reuniunea extinsă a „Voluntarilor”, programată la Paris pe 14 iulie. Calendarul diplomatic este plin, dar stabilitatea politică internă a liderilor europeni rămâne vulnerabilă.
Premierul britanic se confruntă cu presiuni pe plan intern, Macron are în față un climat politic francez tensionat, marcat de ascensiunea extremei drepte considerate favorabilă Rusiei, iar Merz operează încă pe o poziție descrisă drept fragilă la Berlin.
Riscul, pentru europeni, este ca întâlnirea de la Londra să rămână mai ales o imagine: fotografii oficiale, declarații de început, fără o conferință de presă consistentă și cu puține elemente concrete care să contrabalanseze realitatea de pe teren. Downing Street a păstrat discreția, iar în cercurile diplomatice persistă îndoieli privind consistența inițiativei. Pentru ca Europa să conteze, nu va fi suficient formatul E3: ar fi nevoie de implicarea reală a Uniunii Europene și de transformarea voinței politice în capacitate strategică, militară și diplomatică.
Ziua de la Londra capătă astfel o miză mai largă decât simplul sprijin pentru Kiev. Pe de o parte, o Rusie care ajunge din nou să simtă frica în interiorul propriilor granițe; pe de altă parte, o Europă care încearcă să nu fie redusă la rolul de spectator. Întrebarea rămâne dacă „Voluntarii” vor reuși să devină o forță politică efectivă sau vor rămâne încă un format creat pentru a umple un gol. Mesajul este limpede: fără o Europă capabilă să conteze, viitorul războiului riscă să fie decis în altă parte.
Atac cu dronă rusească asupra unui depozit nuclear
În același timp, un atac cu drone rusești a lovit, în cursul nopții, clădirea Depozitului central de combustibil nuclear uzat din regiunea Kiev, în Ucraina. Informația a fost făcută publică de Energoatom, compania de stat care gestionează instalațiile nucleare ucrainene.
Potrivit comunicatului, impactul s-a produs la ora 02:10 (ora locală). Depozitul vizat era însă gol în momentul exploziei. Incendiul declanșat după lovitură a fost ținut rapid sub control și apoi stins de echipele de intervenție.
Energoatom a precizat că nu au existat răniți în rândul personalului și că nivelurile de radiații măsurate în zonă au rămas în limitele de siguranță, fără creșteri anormale.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, compania a condamnat ferm incidentul, susținând că atacul reprezintă o amenințare suplimentară la adresa siguranței nucleare și radiologice.
„Un alt atac asupra unei infrastructuri nucleare a arătat încă o dată lumii adevărata față a regimului de la Kremlin, care creează în mod deliberat amenințări la adresa siguranței nucleare și radiologice”, a transmis Energoatom, acuzând Rusia că ignoră dreptul internațional și pune în pericol siguranța a milioane de persoane.