Guvernul austriac a aprobat miercuri un angajament de principiu pentru elaborarea unui program de integrare obligatoriu destinat migranților, care ar urma să înceapă chiar din prima zi de ședere. Măsura, prezentată drept un „reset” major al politicii de integrare, își propune să accelereze și să uniformizeze eforturile de integrare, punând accentul pe învățarea limbii germane, respectarea valorilor europene și integrarea pe piața muncii.
Un plan pe trei ani, cu reguli clare și sancțiuni
Programul, prevăzut să dureze trei ani, se va aplica persoanelor cu statut de azil, celor cu protecție subsidiară, refugiaților și solicitanților de azil cu șanse mari de a primi drept de ședere. În cadrul acestuia, vor fi introduse cursuri obligatorii de limba germană, însoțite de testări oficiale, cursuri despre valorile de bază și pregătire profesională. Cei care nu promovează cursurile pot fi sancționați prin pierderea unor beneficii sociale sau prin introducerea unei contribuții personale la costuri.
„Integrarea nu este o ofertă, ci o obligație”, a declarat ministrul Integrării, Claudia Plakolm. „Cine vrea să rămână aici trebuie să învețe germană, să caute un loc de muncă și să trăiască după legile noastre.”
CITIȚI ȘI ► Sancțiuni mai dure în Austria – Amendă de 2.500 de euro pentru familiile de străini care refuză integrarea
De la ajutor social la „indemnizație de integrare”
Un alt element cheie este reformarea sistemului de ajutor social. În locul acestuia, migranții aflați în perioada de integrare vor primi o „indemnizație de integrare”, cu un cuantum încă nedeterminat. Plata ajutoarelor sociale în forma completă se va face doar după finalizarea cu succes a programului sau dacă migranții îndeplinesc criteriile pentru a beneficia de șomaj (adică au muncit suficient timp cu forme legale).
„Va exista o perioadă de așteptare de până la trei ani”, a explicat Plakolm, adăugând că persoanele care refuză participarea vor fi sancționate cu tăieri de beneficii sau amenzi administrative.
Accent pe limbă, muncă și egalitate de gen
Ministrul Muncii, Korinna Schumann, a subliniat importanța cunoașterii limbii germane la nivel minim A2 pentru a facilita accesul pe piața muncii. „Avem nevoie de oameni bine integrați pentru a acoperi deficitul de forță de muncă calificată”, a spus ea. Un accent special se va pune și pe integrarea femeilor migrante, în special prin accesul la educație lingvistică și promovarea egalității.
Schumann a vorbit și despre necesitatea unei reforme unitare a ajutorului social la nivel național, care să permită oferirea de sprijin prin AMS (Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă) tuturor persoanelor apte de muncă și garantarea unui nivel minim de securitate pentru copii.
Sancțiuni posibile, dar și încurajări
Claudia Plakolm a recunoscut că se analizează modele europene, precum cel danez, unde perioada de integrare este mai lungă (până la cinci ani) și sancțiunile sunt aplicate gradual. „Dacă cineva nu participă, la început primește o avertizare. Dacă refuzul continuă, pot urma sancțiuni administrative”, a explicat parlamentarul Yannick Shetty (NEOS), care a descris ziua deciziei ca pe „o zi bună pentru politica de integrare din Austria”.
„Dacă cerem cunoașterea limbii germane, trebuie să oferim și sprijin pentru învățare”, a adăugat Shetty. „Ne dorim ca oamenii care vin la noi să accepte valorile europene. Este inacceptabil ca în comunitățile de migranți să se răspândească antisemitismul sau misoginia.”
CITIȚI ȘI ► Integrarea străinilor pe piața muncii din Austria: cine se angajează rapid și cine rămâne pe dinafară?
Reacții mixte din societate
Organizațiile non-guvernamentale și societatea civilă au avut reacții variate. Volkshilfe și Aktion Katholische Österreich au salutat ideea de a începe integrarea din prima zi, dar au avertizat că sancțiunile financiare sau administrative ar putea încălca dreptul european. „Cursurile de germană, accesul rapid la piața muncii și integrarea din faza de solicitare a azilului au fost cerute de mult timp, dar lipsesc în continuare”, a avertizat Erich Fenninger, directorul Volkshilfe.
Pe de altă parte, Fondul Austriac pentru Integrare (ÖIF) a susținut inițiativa, subliniind că programul anunțat promovează responsabilitatea individuală și oferă un cadru clar pentru integrare.
Verzii, parteneri de guvernare, sprijină ideea de integrare din prima zi, dar cer un ritm mai rapid al implementării. „Ministrul Plakolm trebuie să se ocupe rapid de această problemă”, a spus Sigrid Maurer, purtătoarea de cuvânt pe probleme de integrare, care a ridicat și întrebarea: cum va fi finanțat acest efort, în condițiile în care bugetul pentru integrare a fost redus.