Presa austriacă relatează pe larg despre valul de proteste care zguduie România, descriind manifestațiile zilnice drept o reacție directă la disfuncțiile grave din sistemul judiciar. Totul a pornit de la difuzarea unei documentare de aproape două ore, realizată de platforma jurnalistică Recorder, care a scos la iveală mecanisme prin care dosare de mare corupție ar fi fost blocate sau întârziate intenționat. Filmul a avut un impact major, fiind urmărit de milioane de persoane în doar câteva zile, scrie Kurier.
Un documentar care a declanșat furia publică
Documentarul intitulat „Justiție capturată” prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii sub protecția anonimatului, care descriu presiuni politice, intervenții ale superiorilor și pedepse aplicate magistraților considerați incomozi. Sunt detaliate situații în care dosare sensibile au fost ținute în sertare până la prescriere, în timp ce politicieni și funcționari ar fi scăpat nepedepsiți, deși sumele deturnate se ridicau la milioane de euro.
Impactul filmului a fost imediat. Potrivit relatărilor din presa străină, documentarul a devenit rapid un fenomen online, cu peste 4,5 milioane de vizualizări pe YouTube. Dezvăluirile au amplificat neîncrederea deja existentă a populației în instituțiile statului și au transformat nemulțumirea latentă într-o mobilizare civică de amploare, vizibilă seară de seară în marile orașe.
Citiți și: Președintele Nicușor Dan le cere românilor să reziste: „2026 va fi dificil”
Manifestații zilnice și mesaje ferme în stradă
De mai multe zile, mii de oameni ies în fiecare seară în stradă, în special în București, dar și în alte centre urbane. Presa austriacă notează că doar într-o singură seară de duminică, aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat în Capitală, scandând lozinci precum „Justiție, nu corupție” sau „Independență, nu obediență”. Protestele sunt pașnice, dar ferme, reflectând o frustrare profundă.
Nemulțumirea nu vine doar din partea societății civile. Aproximativ 800 de judecători și procurori au semnat o scrisoare deschisă în care vorbesc despre o „disfuncționalitate profundă și sistemică” a justiției. Printre semnatari se numără și Laura Codruța Kovesi, fost șef al DNA și actual procuror-șef al Parchetului European, fapt care a amplificat ecoul documentului în plan intern și internațional, subliniază Kurier.
Demisii cerute și acuzații privind modificări legislative
Protestatarii cer demisia unor figuri-cheie din sistem, printre care ministrul Justiției, ministrul de Interne, conducerea Direcției Naționale Anticorupție și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit experților citați, modificările legislative adoptate în urmă cu trei ani ar fi concentrat puterea excesiv în mâinile șefilor din inspecția judiciară, facilitând abuzurile reclamate acum.
Contextul european este de asemenea menționat. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, justiția a fost monitorizată strict de Comisia Europeană. Ridicarea acestui mecanism de supraveghere în 2023 ar fi coincis, potrivit criticilor, cu o încetinire a luptei anticorupție și cu achitări ale unor persoane condamnate anterior, alimentând percepția unui regres instituțional.
Reacții oficiale și poziția instanțelor
Ca reacție la documentar, Curtea de Apel București a respins ferm acuzațiile, catalogându-le drept „prezentări manipulative”. Reprezentanții instanței susțin că redistribuirea judecătorilor ar fi avut la bază doar motive administrative și nu presiuni externe. În schimb, autorii documentarului afirmă că aceste mutări ar fi fost folosite sistematic pentru a întârzia soluționarea dosarelor până la intervenirea prescripției, mai scrie Kurier.