Cozi la Urgențe în Anglia. Criza din unitățile de primiri urgențe a ajuns la un nivel alarmant. Cele mai recente analize indică faptul că peste 1.300 de persoane mor în fiecare lună după ce au așteptat prea mult pentru evaluare, tratament sau internare. Asta înseamnă, în medie, peste 300 de decese pe săptămână — cazuri pe care specialiștii le consideră, în bună măsură, evitabile.
Și mai îngrijorător este ritmul în care s-au agravat lucrurile: în ultimul deceniu, numărul acestor decese ar fi crescut de până la zece ori. Dacă în 2015 se estimau aproximativ 30 de decese excedentare pe săptămână, în 2025 cifra ar fi urcat la peste 300.
Cozi la Urgențe în Anglia
Estimările realizate de Royal College of Emergency Medicine (RCEM) se bazează pe un studiu care a analizat datele a peste 5 milioane de pacienți din sistemul britanic de sănătate. Concluzia este tranșantă: riscul de deces începe să crească după cinci ore petrecute la urgențe. Cel mai mare pericol îi vizează pe cei care așteaptă între opt și 12 ore până când se găsește un pat liber pentru internare.
Potrivit metodologiei folosite, în 2025 așteptarea prelungită pentru internare ar fi putut contribui la 15.860 de decese suplimentare. Este ușor sub nivelul din anul precedent, însă rămâne dramatic mai mult decât în urmă cu un deceniu, când astfel de cazuri erau sub 1.700.
Vezi și: Marea Britanie schimbă regulile pentru rezidența permanentă. Câți ani vor aștepta românii?
Medicii: sistemul îi lasă pe pacienți fără sprijin
Președintele RCEM, dr. Ian Higginson, vorbește deschis despre frustrarea din rândul personalului medical. În opinia sa, cifrele arată limpede că sistemul nu reușește să le ofere pacienților îngrijirea necesară în cele mai dificile momente.
Medicul avertizează că, adesea, cadrele sunt împinse să se concentreze pe îmbunătățirea indicatorilor și nu pe tratarea celor mai grav bolnavi. Totodată, subliniază că de ani buni lipsesc măsuri eficiente care să atace cauzele reale ale blocajelor, iar planurile anunțate succesiv se bazează, în principal, pe soluții de moment, fără efecte pe termen lung.
Sunt necesare schimbări sistemice
Experții sunt, în linii mari, de acord: fără investiții hotărâte, situația nu se va îmbunătăți. Reprezentanții din sănătate cer mai multe paturi de spital, extinderea echipelor de îngrijire și un acces mai bun la asistența medicală primară.
Un rol esențial îl are și dezvoltarea îngrijirii comunitare și sociale, care ar putea reduce presiunea uriașă asupra spitalelor deja supraaglomerate.
Potrivit The Guardian, dr. Vicky Price, de la Society for Acute Medicine, a descris situația actuală drept „o rușine națională”, subliniind că problema urgențelor supraaglomerate se agravează de la un an la altul.
Vezi și: Teribilă explozie în spital, foarte mulți morți! Anunțul tocmai a sosit
Guvernul anunță măsuri
Departamentul britanic al Sănătății susține că tratează problema cu prioritate. Autoritățile au anunțat alocarea a peste 215 milioane de lire pentru construirea și extinderea a 40 de centre de asistență medicală rapidă, menite să reducă presiunea asupra unităților de urgență.
În plus, către unitățile unde fenomenul așa-numitei „îngrijiri pe coridor” este cel mai sever ar urma să fie trimise echipe specializate de sprijin.
Medicii și asistenții avertizează însă că investițiile, singure, s-ar putea să nu fie suficiente. Fără o reformă amplă a întregului sistem, mii de pacienți vor rămâne expuși consecințelor tragice ale orelor de așteptare pentru ajutor.