Peste 10.000 de ucraineni au intrat în România în 24 de ore. În ultimele 24 de ore au intrat în România 10.624 de cetățeni ucrainieni. 3.3360 dintre ei au și părăsit țara. Doar 11 au solicitat azil în România, a declarat ministrul de Interne, Lucian Bode. El a explicat că cei care nu au făcut această solicitare pot rămâne în țara noastră maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile. România a pregătit și tabere unde cei fugiți din calea războiului pot rămâne 72 de ore.
Astfel, punctele de trecere a frontierei au fost tranzitate de 111.817 persoane, din care 58.268 a fost pe sensul de intrare.
La frontiera cu Ucraina, numărul total de persoane care au tranzitat cele 6 puncte de trecere a frontierei a fost de 12.220. Dintre acestea 10.624 pe sensul de intrare în țară.
„10.624 comparați cu 4.041 cât s-a înregistrat înainte de izbucnirea conflictului. Din cei 10.624 de cetățeni ucrainieni care au intrat în România în 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei cu vecinii noștri. În special cu Bulgaria, respectiv Ungaria, au părăsit România 3.660 de persoane. În consecință, pe teritoriul României, în ultimele 24 de ore au rămas 6.964 de persoane”, a mai spus Bode.
Peste 10.000 de ucraineni au intrat în România în 24 de ore. 11 persoane au solicitat azil
Doar 11 persoane au solicitat azil în România și se află în acest moment în cele 6 centre de azil.
În centre de azil, România are aproximativ 1.100 de locuri disponibile, gradul de ocupare fiind în acest moment de 50%.
Lucian Bode a explicat că statutul de refugiat nu este aplicat tuturor persoanelor care ajung în România, din Ucraina.
„Statutul de refugiat, conform legii, este o formă de protecție internațională prin care statul român recunoaște calitatea de refugiat în condițiile legii. Și o să vă întrebați ce statut au cei care nu au solicitat azil pentru că ei au ajuns în România pe baza unui pașaport. Ei pot rămâne legal în România maxim 90 de zile în cursul unei perioade 180 de zile”, a declarat ministrul de Interne.
„Suntem pregătiți din punct de vedere tehnic, logistic și resursă umană pentru organizarea de tabere pentru refugiați. Și aici vreau să fie foarte clar. Structurile Departamentului pentru Situații de Urgență au în dotare aceste tabere mobile. La nivelul fiecărui județ am identificat toate locațiile unde este posibil să instalăm aceste tabere mobile. De asemenea, organizarea acestor tabere este una temporară. Subliniez temporară: maxim 72 de ore. Perioada e completată cu acțiuni deja aflate în derulare de identificarea unor spații care să permită cazarea persoanelor care au nevoie de sprijin pe termen mai lung și aici mă refer la hoteluri, pensiuni, cămine culturale, săli de sport”, a mai afirmat Lucian Bode.
Bode a precizat că MAI este în legătură permanentă cu organizațiile nonguvernamentale cu care Departamentul pentru Situații de Urgență are încheiate protocoale de colaborare și cu organizațiile internaționale, între care Crucea Roșie UNICEF.
Bărbații și-au adus familiile până la graniță și apoi s-au întors să lupte
Voluntarii prezenți în punctele de frontieră din România au fost martori la momente emoționante în care familiile s-au despărțit, deoarece bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani nu au voie să plece din Ucraina. Bărbații și-au adus familiile până la graniță și apoi s-au întors să lupte.
„M-au impresionat cei care s-au întors să lupte pentru Ucraina. Am văzut foarte multe mame singure cu copii în brațe”, a povestit un voluntar.
Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a anunţat că pe lângă zecile de mii de cetățeni ai Ucrainei care au trecut granițele în țările vecine, în special în Republica Moldova și România, aproximativ 100.000 de ucraineni și-au părăsit casele, dar se află încă în țară după invazia Rusiei, potrivit Reuters.