Otrava din alimente – Analiza alimentelor arată că ajungem să consumăm otravă fără să ştim. Experţii arată că nu mai există alimente care să nu conţină substanțe nocive. Substanțele variază de la reziduuri de ulei mineral la otravă toxică de mucegai. Mulți oameni nu sunt conștienți de această reală problemă.
>>> Uleiurile minerale aromatice, folosite de companii ca Danone și Nestlé, sunt periculoase și nu au ce căuta în alimente
Otrava din alimente. Ce sunt aflatoxinele şi cât de periculoase sunt?
Corpul uman are mecanisme uimitoare de detoxifiere. De exemplu, ele ne permit să mâncăm arahide contaminate fără a dezvolta tumori hepatice. Alunele pot conține cantități mici de aflatoxine – substanțe foarte cancerigene produse de mucegaiul Aspergillus. Chiar dacă sunt respectate valorile limită prescrise, 100 de grame de alune pot conține totuși cvadrilioane de molecule de aflatoxină. Aceste molecule au capacitatea de a se lega direct de o bază ADN din materialul genetic, care poate provoca și cancer. Acest lucru nu se întâmplă niciodată când se respectă valorile limită, deoarece organismul își pornește mașina de detoxifiere: propriile enzime ale corpului elimină toxina din ADN și o elimină prin rinichi și urină.
Toxinele din procesarea alimentelor
Toxinele de mucegai sau micotoxinele, care includ aflatoxine, sunt doar câteva dintre sutele de toxine care fac parte din hrana noastră zilnică. Metodele de analiză extrem de sensibile arată că în cele din urmă nu există alimente fără contaminanți. „Mâncarea pe care o mâncăm este un amestec complex de substanțe chimice benefice și dăunătoare”, spune Rudolf Krska, care conduce Institutul de Bioanalitică și Agro-Metabolomică de la Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții (Boku) din Viena.
Cât de sigure sunt alimentele pe care le consumăm?
Pe lângă aflatoxină, hidrocarburile din uleiuri minerale sunt, de asemenea, în fruntea clasamentului de pericol. Acestea pot proveni dintr-o varietate de surse. Printre ele mai periuloase, însă, se află poluanți precum acrilamida. Aceasta se formează în timpul procesului de fabricație a alimentelor în sine. Acrilamida este produsă prin prăjirea, coacerea sau prepararea alimentelor cu amidon și este prezentă în chipsuri, prăjituri, cafea prăjită și multe alte alimente. „Când este metabolizată în organism, acrilamida poate ataca nu numai ADN-ul în mod direct, dar este și transformată într-o substanță și mai reactivă în ficat”, scrie Krska în carte.
Deci, ce se poate face pentru a menține încărcătura de toxine scăzută pe termen lung? Krska oferă câteva sfaturi:
- Spălați orezul, care provine adesea din pământ care conține arsenic;
- Gatiti orezul si pastele în multă apă şi aruncaţi apa rămasă;
- În cazul mucegaiului de pe pâine, fructe sau dulceață, aruncați nu numai zonele afectate, ci întregul produs.
- Cel mai important sfat, însă, este: evitați o dietă dezechilibrată și astfel o acumulare disproporționată de substanțe nocive individuale. Krska: „O dietă echilibrată este cea mai bună măsură pentru a minimiza pătrunderea de poluanți”.
Sursa: DerStandard, ZiarulRomanesc.at