Miercuri, 25 martie 2026, premierul maghiar Viktor Orban a anunțat că Budapesta va suspenda treptat livrările de gaze naturale către Ucraina, condiționând reluarea lor de redeschiderea conductei de petrol Drujba. „Pentru a sparge blocada petrolului și a garanta securitatea energetică a Ungariei, sunt necesare acum măsuri noi”, a declarat Orban într-un videoclip postat pe Facebook.
Orban îi taie gazul lui Zelenski
Decizia escaladează o dispută energetică ce durează de aproape două luni și care a înghețat, în paralel, un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina — bani de care Kievul va avea nevoie după luna aprilie, când se epuizează linia de credit G7.
Criza a izbucnit pe 27 ianuarie 2026, când un atac rusesc cu drone a avariat grav infrastructura conductei Drujba lângă orașul Brody, în vestul Ucrainei, întrerupând fluxul de petrol rusesc către rafinăriile din Ungaria și Slovacia. Autoritățile ucrainene au invocat forța majoră și au publicat fotografii cu rezervoare în flăcări și echipamente distruse. Budapesta și Bratislava au refuzat însă această versiune, acuzând Kievul că întârzie deliberat reparațiile. Premierul slovac Robert Fico a afirmat că deține imagini satelitare care ar dovedi că principala rută de tranzit rămâne funcțională, în ciuda declarațiilor ucrainene despre daune ireversibile. Kievul a răspuns că imaginile din satelit nu pot arăta panourile de control distruse sau avariile subterane ale conductei, potrivit Le Monde.
Citiți și: Putin ar fi pus la cale un atentat fals asupra lui Orbán, documentul secret care zguduie Europa
Miza energetică este considerabilă de ambele părți. În 2025, Ungaria a furnizat Ucrainei peste 2,9 miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând 45% din totalul importurilor ucrainene. Gazul livrat nu provine din producția maghiară — Ungaria acționează ca țară de tranzit prin care traderii europeni, inclusiv companii precum MET Group, furnizează Ucrainei gaz de origine rusă, deși nu exclusiv. De cealaltă parte, Ungaria importă practic tot petrolul brut — între 80 și 90% — din Rusia prin conducta Drujba. Comisia Europeană a precizat că nu există riscuri imediate la adresa securității aprovizionării pentru Ungaria și Slovacia, deoarece ambele țări dețin rezerve strategice de aproximativ 90 de zile.
Citiți și: Ungaria: Cum a deturnat unitatea antitero a lui Orbán transportul de bani și aur din Ucraina
Inspectori europeni la Brody, delegație maghiară tratată ca „turiști”
Tensiunile diplomatice au atins un punct critic în săptămânile recente. Comisia Europeană a solicitat formal Ucrainei să permită o inspecție internațională independentă pentru a evalua daunele la conducta Drujba, iar o delegație de patru persoane din Budapesta a intrat în Ucraina pentru a vizita locul — fără coordonare cu Comisia, fiind tratată de Kiev drept „turiști” și refuzată la fața locului. Președintele Zelenski a declarat că nu știa ce caută maghiarii în Ucraina.
Între timp, jurnaliști de investigație au analizat imagini satelitare NASA și au confirmat că incendii majore au fost detectate la fața locului imediat după atacul din 27 ianuarie, iar compararea cu imagini din ianuarie 2025 arată că nu existau deteriorări similare anterior. Pe 5 martie, Zelenski a estimat că reparațiile ar putea fi finalizate în una până la o lună și jumătate, avertizând însă că muncitorii care lucrează la conductă riscă să fie uciși de atacurile ruse continue. „De ce să reparăm? Ca să pierdem oameni? Cred că este un preț prea mare”, a spus el.
La toate acestea se adaugă o presiune mai puțin vizibilă: Slovacia a reziliat formal acordul de urgență privind livrările de electricitate către Ucraina, după ce Fico dăduse un ultimatum de două zile Kievului să redeschidă Drujba, conform U.S. News & World Report. În februarie 2026, Ungaria și Slovacia furnizau împreună 67% din totalul importurilor de electricitate ale Ucrainei — 49%, respectiv 18% — iar România și Polonia acopereau restul, cu 19% și 13%. Suspendarea slovacă a redus imediat capacitatea disponibilă cu aproximativ 400 MW. Deși Slovacia și Ungaria au exercitat presiuni crescânde, Polonia și România au intervenit pentru a suplini importurile de electricitate blocate, reducând impactul real al amenințărilor energetice asupra Ucrainei, scrie Hungarian Conservative Expertul ucrainean în energie Oleksandr Kharchenko a declarat că Ucraina a învățat, în patru ani de război, să gestioneze atacurile asupra infrastructurii energetice. Cât de mult mai poate absorbi Kievul din aceste presiuni simultane — de la est prin rachete, de la vest prin veto-uri — rămâne o ecuație deschisă.